Un program recent fondat, din cadrul Facultății de Psihologie a Universității din București, a surclasat domenii consacrate precum Literele sau Dreptul la capitolul studenți per loc bugetat. Cu 36 de aspiranţi pe un loc, programul Științe Cognitive, disponibil atât în română, cât și în engleză, a condus detașat topul celor mai multe înscrieri la cea mai mare instituție de învățământ din Capitală, în sesiunea de vară a anului 2023. Paradoxal, o treime dintre studenți renunță la această facultate, majoritatea în primul an.
În acest an, la Universitatea Bucureşti, s-au înregistrat cele mai multe candidaturi din ultimii 14 ani. Potrivit datelor parțiale din iulie, anul acesta instituția a atras 43.921 de dosare de înscriere.
Cea mai mare concurență a fost la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, urmată de Facultatea de Limbi Străine.
Top 3 specializări cu cele mai multe înscrieri:
- Științe cognitive de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației (36,89 candidați / loc bugetat)
- Psihologie de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației (19,12 candidați / loc bugetat)
- Spaniolă de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (18,72 candidați / loc bugetat)
Programul Științe Cognitive din cadrul Facultății de Psihologie a fost fondat inițial doar în engleză, în 2021, de către profesorii universitari Mircea Dumitru și Dragoș Iliescu. Începând cu 2022 a fost lansată și versiunea în română, iar anul acesta succesul programului a fost un șoc și pentru fondatorii acestuia: “O competiție care pur și simplu ne-a năucit”, explică profesorul Mircea Dumitru, fost rector al Universității București și doctor în filosofie.
Psihologie clasică vs. Științe Cognitive
Deși ambele programe pregătesc studenții pentru a profesa în domeniul psihologiei, Științele Cognitive pun mai mult accent pe partea de cercetare.
„Indubitabil este un program de psihologie, adică e recunoscut de Colegiul Psihologilor din România, ai toate drepturile unui absolvent de psihologie. Și asta înseamnă că poți să devii psiholog cu drept de liberă practică (…) Pe de altă parte, nu-i singurul lucru pe care poți să-l faci”, spune profesorul Dragoș Iliescu, specialist în psihologie organizațională și psihometrie.
De altfel, problema principală a absolvenților de psihologie din România este lipsa de versatilitate, de adaptabilitate pe piața muncii, consideră acesta: „Tot ce vezi în jurul tău este despre human behaviour(n.r. – comportament uman). Și ce vezi este că sunt mult mai prezenți în anumite domenii, care țin în mod explicit de comportamentul uman, alte profesii! De ce? Fiindcă sunt extrem de puțini versatili, știu doar să facă ce au fost învățați să facă, sunt foarte puțin învățați să gândească out of the box.”
Terapia scapă turma
Una dintre explicaţiile pentru care Științele Cognitive sunt la mare căutare ţine de faptul că absolvenții acestei facultăți pot opta să se specializeze în diferite domenii.
De la psihologia consumatorului(studiul comportamentului consumatorilor și motivația din spatele alegerii produsului X), psihologie organizațională (recrutare, motivarea angajaților în cadrul unei companii, analiza performanței angajaților), psihologia muncii, transporturi și servicii (oferirea de avize psihologice cum ar fi permisul de conducere), psihologie aplicată în domeniul securității naționale (pentru a deveni psiholog în penitenciare sau unități militare), psihologia sportului (înțelegerea performanței sportivilor) şi până la cercetare propriu-zisă.
În ciuda existenței atâtor variante de viitor, cei mai mulţi studenţi aleg să se specializeze pe partea de terapie și psihologie clinică. „De ce? Fiindcă niciodată nu s-a predat și atunci psihologul clasic de la noi, care știe doar să facă psihoterapie la el în cabinet nu știe să facă așa ceva”, mai spune profesorul Iliescu.
„Într-un sens mai larg, între resursele națiunii, ne putem întreba care e contribuția pe care o are psihologia. De altfel, contribuția pe care psihologii o au la națiunea română este extrem de vagă, aproape inexistentă”, punctează acesta.
Prezența unor specialiști cu inițiativă, care să se facă auziți și să poată explica publicului, în mod coerent, fenomene ce țin de comportamentul uman, de la migrația maselor până la criminalitate, ar putea avea un rol esențial în dezvoltarea României și formarea opiniei publice asupra problemelor din societate, consideră fondatorii programului de Științe Cognitive.
De altfel, sub umbrela acestei noi discipline sunt reunite domenii precum: logică, inteligență artificială, neuroștiințe, programare, statistică și filosofie, care, conform profesorului Iliescu, “sunt mai mult decât suficiente pentru a te putea adapta caracterului dinamic al pieței muncii”.
Un program “made in USA”
Implementarea programului nu a fost ușoară. Prima încercare a fost acum aproape 20 de ani, iar sursa de inspirație a fost experiența profesorului Mircea Dumitru pe care a avut-o în cadrul doctoratului în filosofie pe care l-a urmat în Statele Unite ale Americii.
„Profesorii din departamentele de filosofie, în colaborare cu psihologi, informaticieni, lingviști, biologi, studiau comportamentul uman, pornind de la înțelegerea modului concret în care funcționează creierul”, își amintește profesorul.
O formă a programului de Științe Cognitive a presupus inițial un master în cadrul Facultății de Filosofie. Fiind un program interdisciplinar, s-a apelat la cadre didactice din diferite facultăți, ceea ce a îngreunat gestionarea sa. După două generații, din cauza lipsei unor profesori specializați și dedicați care să poată preda, programul a fost sistat. Între timp, cum un program de master nu se poate susține fără a avea la bază unul de licență, a luat naștere programul de licență Psihologie – Științe Cognitive, spune fondatorul Mircea Dumitru.
De altfel, profesorul Dumitru estimează că aproximativ o treime dintre studenți renunță la această facultate, majoritatea în primul an. “Este un program dificil, complex, care necesită timp și dedicare. În caz contrar, riști să rămâi foarte mult în urmă și să nu înțelegi conținuturile predate”, punctează acesta.
O facultate în teorie
Concluzia finală, parafată și de studenți, mai are de așteptat până în 2024 când vor fi susținute primele licențe. Totuși, o imagine este deja creionată la firul ierbii. Dana, reprezentanta de an, povestește pentru Buletin de București despre problemele pe care le-a întâmpinat aici și cum le-a gestionat. Printre acestea se numără incompatibilitatea dintre profesor și studenți, lipsa unei comunicări eficiente și orarul prea încărcat.
La nivel personal, aceasta admite că, la început, „pare foarte complicat, chiar copleșitor”, dar și că i-a fost dificil să se adapteze inițial.
„Faptul că suntem ascultați și eu chiar simt că suntem ascultați, că ni se ia părerea în considerare, asta contează foarte mult. Însă, gândiți-vă dacă chiar o să vă placă meseria de psiholog, dacă aveți tăria necesară să ascultați oameni câteva ore în șir în fiecare zi”, explică studenta.
Pe lângă numărul ridicat de înscrieri, un alt indicator al popularității Facultății de Psihologie în rândul tinerilor este candidatura lui David Popovici, campionul mondial la înot, care a optat pentru programul clasic.
De altfel, la nivelul Capitalei, cei 36 de candidați pe un loc doar de la Științe Cognitive îi surclasează pe cei patru candidați pe loc bugetat de la Academia de Studii Economice din București sau pe cei trei candidați pe loc bugetat de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”.
Autor: Andreea Tudor
Grafică: Midjourney
