Rata de vaccinare scade în România pentru două vaccinuri esențiale: ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) și pneumococic conjugat, arată analiza datelor din perioada 2020-2024.
Printre principalele cauze ale scăderii interesului pentru vaccin se numără teama părinților, dezinformarea de pe rețelele de socializare, neîncrederea în sistemul medical, dar și bariere sistemice și administrative, precum lipsa transportului în desființarea vaccinării în școli, se arată într-o cercetare calitativă realizată de organizația Salvați Copiii.
Rate de vaccinare decente în județele vecine Bucureștiului la cele două vaccinuri esențiale
Specialiștii atrag atenția că tot mai muți părinți aleg să nu își vaccineze copiii, în condițiile în care România a înregistrat anul trecut 77.8% dintre cazurile de rujeolă din UE.
Din această cauză, asistăm la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua, administrată la 5 ani, în paralel cu izbucnirea a tot mai multor focare de rujeolă, cu consecințe grave pentru sănătate.
Dacă pentru prima doză a vaccinului ROR, care se admnistrează în primul an de viață, acceptarea este relativ bună, rata scade dramatic la rapel (a doua doză administrată la cinci ani).
Datele culese în februarie 2024 pentru copiii născuți în anul 2018 arată că media națională a vaccinării cu două doze pentru ROR este de doar 69,4% (urban – 68,5%, rural – 70,6%), cu discrepanțe mari între județe:
- cea mai mare rată – Giurgiu 97.5%;
- cele mai mici rate – Neamț (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraș-Severin și Suceava (ambele cu 53,3%).
În ceea ce privește Ilfovul, acoperirea vaccinală este de doar 60,7%. În București, rata crește cu aproximativ 10 procente, ajungând la 71,3%..
Acoperirea vaccinului pnemococic conjugat
Județul Giurgiu rămâne „campion la vaccinare”, înregistrând cea mai mare rată și în cazul vaccinului pneumococic.
Datele culese în august 2024 pentru copiii născuți în iulie 2023, acoperire măsurată la trei doze, arată că situația vaccinării este mai bună în Ilfov decât în Capitală.
- Ilfov – 90,5%;
- București 77%.
La polul opus, cele mai mici rate se înregistrează în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) și Hunedoara (40,1%). Media națională este de 63,1% (urban – 65,6%, rural – 59,8%), potrivit unui comunicat al organizației Salvați Copiii, remis Agerpres.
De ce refuză românii două vaccinuri esențiale
Pentru a afla care sunt motivele pentru care părinții refuză să își vaccineze copiii, Salvați Copiii a analizat perspectivele medicilor de familie și a asistenților medicali comunitari din nouă județe.
Studiul folosește o abordare calitativă și se bazează pe 29 interviuri cu specialiști, care au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural.
Astfel, cercetarea a identificat patru tipuri principale de bariere în calea vaccinării din perspectiva celor din sistemul medical:
- Barierele atitudinale și comportamentale: reticența post-COVID-19, refuzul categoric al unor comunități și frica de reacții adverse, percepția scăzută a riscului bolilor prevenibile prin vaccinare.
- Barierele socio-culturale: aspecte culturale, lingvistice, religioase și mobilitatea ridicată a familiilor, norme sociale ce descurajează vaccinarea în anumite grupuri, etc.
- Barierele informaționale: dezinformarea de pe rețelele sociale și mass-media, miturile despre vaccinare.
- Barierele sistemice și administrative: birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului.
CITEȘTE ȘI: Val de critici după ce SNSPA l-a nominalizat pe Donald Trump la Premiul Nobel pentru Pace
Mihai Craiu, despre lupta cu dezinformarea: Mesajul trebuie să fie dur, cu un puternic impact emoțional
Dr. Mihai Craiu, medic pediatru în cadrul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, a explicat că mesajele medicilor trebuie adaptate, în contextul în care cei reticenți în privința vaccinării își iau informațiile din videoclipuri de câteva secunde de pe Tiktok.
Astfel, campaniile de informare clasice, „pe hârtie” nu mai au efect în combaterea dezinformării de pe rețelele sociale.
Specialistul a argumentat că profesioniștii nu ar trebui să se concentreze pe combaterea miturilor despre vaccinare, ci pe riscurile reale ale lipsei vaccinului. Concret, despre suferințele inutile la care sunt supuși copiii și despre decesele care ar fi putut fi prevenite.
Pentru a arăta impactul puternic al mesajelor vizuale, medicul dă exemplu bebelușul manechin amplasat la intrarea Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu Rusescu” din Capitală.
