Curtea Palatului Cotroceni va fi integrată în Muzeul Cotroceni şi va fi deschisă publicului pentru vizite, din această primăvară, odată cu încălzirea vremii, a spus preşedintele interimar Ilie Bolojan, în prima conferinţă de presă pe care a susţinut-o la palatul prezidenţial.
Bolojan a spus că este vorba de o măsură de transparenţă şi respect faţă de cetăţeni.
„Această zonă va fi integrată în Muzeul Cotroceni. Va fi deschisă publicului şi, din primăvară, pentru că acum vremea este neprielnică, curtea Palatului Cotroceni, unde este biserica va fi deschisă publicului în aşa fel încât să poată să fie vizitată gratuit fără niciun fel de problemă”, a spus Bolojan, la conferinţa de presă menţionată.
Vizite la Cotroceni
În prezent, vizite culturale se fac la Muzeul Cotroceni. În cea mai mare parte a anului, intrarea se plăteşte, dar sunt şi zile când se poate intra gratuit.
Un exemplu din 2024 – Zilele Europene ale Patrimonului. Pe 21 septembrie, cu această ocazie, pasionaţii de cultură au putut intra gratuit la mai multe expoziţii din muzeu, pe baza unui act de identitate în original.
Traseul expozițiilor:
- Saloanele regale de la etajul 1: Holul de Onoare, Sufrageria Germană, Salonul de Vânătoare, Salonul Florilor, Biblioteca Regelui Ferdinand, Salonul Cerchez și Sufrageria Regală;
- Pivnița Mică, în care se află expoziția multimedia „A fost odată la Cotroceni”;
- Spațiile Medievale, în care se desfășoară expoziția „Tinerimea artistică în colecția Muzeului Național Cotroceni”.
Palatul Cotroceni, sediul Administraţiei Prezidenţiale, se află într-un loc istoric cu o tradiţie de peste patru sute de ani. Între 1679 – 1681, pe acest teren situat la vest de București, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei.
În cadrul ctitoriei realizată de Domnitorul Şerban Cantacuzino se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeş, precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc, specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri, se arată pe site-ul instituției.
