Curtea de Conturi a României a controlat modul în care Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate și Inspectoratul pentru Situații de Urgență au făcut achiziții în timpul stării de urgență. Raportul scoate la iveală mai multe nereguli care, spun inspectorii de conturi, au privat cetățenii români de aparate indispensabile în momentele critice din pandemie, dar și de mai multe milioane de EURO. În plus, două firme străine, una din Coreea de Sud și una din Elveția, au rămas cu avansul de peste patru milioane de EURO plătit de statul român fără să livreze niciun produs.
În perioada stării de urgență, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) a fost una dintre entitățile responsabile de achiziția stocurilor de urgență medicală. ONAC a încheiat 28 de acorduri cadru pentru dezinfectanți, mănuși, măști de protecția, combinezoane, ventilatoare, izolate și camere de izolare, multe dintre care au intrat în atenția publică după ce au ieșit la iveală mai multe nereguli. Reporterii Buletin de București au arătat atunci cum cei 85 milioane de lei din bani publici urmau să ajungă la societăți conduse de interpuși sau la firme prea puțin obișnuite cu lumea medicală.
Luna aceasta Curtea de Conturi a constatat, la rândul ei, mai multe nereguli cu privire la modul de derulare a operațiunilor de achiziție făcute de ONAC și de Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Printre acestea găsim o pagubă în buget de aproape 2.5 milioane de dolari reprezentând avansul dat unei firme din Coreea de Sud care nu a livrat niciun produs din cele promise, abordări care nu respectă principiile „tratamentul egal” și „nediscriminarea” și un contract încheiat cu o firmă fără calificare și experiență. Mai jos detaliem problemele identificate de auditori.
2.5 milioane de dolari pentru nimic unei firme din Coreea de Sud
Pe 10 aprilie, firma Medi Consulting din Coreea de Sud se angaja să livreze în patru loturi 400 de ventilatoare statului român. În schimb, statul român, prin ONAC și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), era obligat să achite un avans de până la 30% – 10.931.000 lei – pe care l-a plătit pe 28 aprilie. Toate cele 11 milioane de lei au rămas pierdute firmei din Coreea de Sud din cauza unei clauze nerealiste din contract.
„Conform articolului 25 din contractul subsecvent au fost definite condițiile forței majore/cazului fortuit, respectiv faptul că acțiunea forței majore mai mult de 15 zile dă dreptul fiecărei părți să o notifice pe cealaltă parte privind încetarea de plin drept a contractului subsecvent, fără ca vreuna dintre părți să poată pretinde celeilalte daune-interese.”
Așadar, după ce au fost de acord să livreze ventilatoare pentru pacienții din România infectați cu virusul SARS-CoV-2, reprezentanții Medi Consulting din Coreea de Sud și-au dat seama că nu pot livra ventilatoarele din cauza … pandemiei de COVID-19. Ei au invocat clauza de „forță majoră” care, conform Curții de Conturi, nu ar fi trebuit să fie în contract sau ar fi trebuit să fie mult mai clar reglementată, și astfel au privat cetățenii români de 400 de aparate indispensabile pentru viața celor infectați și de 11 milioane de lei din bugetul public.
Mai mult decât atât, IGSU a aprobat pe 15 iunie forța majoră invocată de firma din Coreea de Sud, lucru care a dus la încetarea contractului abia când România era deja ieșită din stare de urgență. Deși ar fi trebuit să fie livrate până pe 8 mai, atâta timp cât contractul a fost în vigoare Inspectoratul pentru Situații de Urgență nu a avut voie să încheie cu alt operator economic un alt acord cadru prin care să achiziționeze ventilatoare medicale. Românii au rămas, așadar, într-un moment critic, fără ventilatoare.
Alte 2 milioane de EURO pierdute, de data asta unei firme din Elveția
La câteva zile înainte să semneze contractul cu firma din Coreea de Sud, ONAC a încheiat un acord cadru cu GSC Consulting and Management AG din Elveția tot pentru ventilatoare medicale. Și aceasta a dat țeapă statului român, astfel că, deși a încasat un avans de aproape 2 milioane de EURO, ventilatoarele nu au fost livrate. Totodată, GSC Consulting nu a constituit garanția de bună execuție în valoare de 32.350 EURO și nu a returnat avansul. Firma a fost dată în judecată.
Magazinul de sat cu un singur angajat, desemnat câștigător de ONAC
Achiziția care a stârnit cele mai multe controverse a fost cea câștigată de Romwine&Cofee, un magazin dintr-un sat din comuna Călugăreni cu un singur angajat. Firma care se ocupa de comerțul de alimente și băuturi ar fi trebuit să livreze 875 mii de măști de protecție FFP2 și 875 mii de măști de protecție FFP3. O investigație Recorder a arătat că Romwine&Cofee este de fapt o firmă pe care Sanimed a folosit-o ca paravan pentru aceste achiziții.
Conform raportului Curții de Conturi, ONAC ar fi trebuit să declare inacceptabilă oferta prezentată de Romwine și în niciun caz să o declare câștigătoare. Societatea nu îndeplinea toate condițiile legale, nu avea calificarea sau capacitatea profesională necesară și nici experiența pentru a furniza produse din domeniul sănătății. Prin urmare, atribuirea unui contract de 10 milioane de EURO unei firme cu o cifră de afaceri de 10.000 de EURO și cu un singur angajat nu a fost conform legilor în vigoare.
Discriminare în rândul firmelor câștigătoare, făcută de ONAC
Auditorii au descoperit că ONAC nu a respectat principiile „tratamentul egal” și „nediscriminarea” și a avut o abordare diferențiată a nivelului garanției și a nivelului penalității. Oficiul pentru Achiziții Centralizate a fost de acord ca operatorii economici străini să beneficieze de un cuantum al procentului de garanție de 0.5% din valoarea contractului și de un procent de penalitate de 0.1% pentru fiecare zi de întârziere. Aceste clauze au fost dezavantajoase pentru statul român. În același timp, firmelor românești li s-a cerut o garanție de 5%, iar penalitățile au fost stabilitate la 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Trei firme străine au avut acest „privilegiu”: Virid Doo din Serbia, UPC LTD din Coreea de Sud și Meri Consulting din Coreea de Sud.
Prețuri nejustificate
Un alt lucru descoperit de auditori au fost neconcordanțe semnificative între prețurile estimate de către autoritatea contractantă la prima licitație și la următoarea. De exemplu, pentru o cameră de izolare cu presiune negativă prețul la prima licitație a fost de 35.905 lei. Atunci când s-a demarat a doua procedură, prețul pentru același produs a crescut de 10 ori, până la 350.000 lei. „Prima procedură a fost anulată deoarece nu s-au depus oferte, însă în niciuna din situații nu există o documentație pentru a justifica un preț sau altul.”
Sursă cover foto: Octav Ganea/INQUAM
