După o perioadă cu temperaturi ridicate, Capitala s-a confruntat cu un nou episod de ninsoare la începutul acestei săptămâni. În acest context, Buletin de București a stat de vorbă cu doi experți în pomicultură pentru a afla cum sunt afectați pomii fructiferi de vremea schimbătoare și îngheț, dar și cum pot fi protejați.
Cei mai vulnerabili pomi fructiferi
În acest sezon, problemele pomilor fructiferi au început odată cu gerul din februarie, precedat de temperaturi ridicate. Fluctuațiile termice au determinat pomii, cu precădere caisul, să iasă din repausul vegetativ și să își piardă rezistența la frig, explică Florin Stănică, profesor de pomicultură la Facultatea de Horticultură din București.
„Pomii noştri au intrat în primăvară cu o problemă un pic mai veche. Ne aducem aminte că, la sfârşitul lunii februarie, a existat un episod de zăpadă, urmat de temperaturi de -16/-17 grade în Bucureşti.
Acest episod de ger a venit după o perioadă cu temperaturi ridicate în care pomii au început să îşi activeze circulaţia sevei, mugurii au început să se umfle. La cais erau aproape de faza de buton roz, adică se vedeau deja petalele.
În aceste condiţii, pomii îşi pierd rezistenţa la ger, iar episodul de -16, – 17 grade a făcut ca florile să fie afectate în interior, adică ovarul florii să aibă de suferit, deci gineceul – partea femelă a florii care face fructul.
În momentul în care florile s-au deschis, adică înainte să vină frigul pe care îl traversăm acum, gineceul florii era deja afectat, înnegrit, degerat”, a explicat Florin Stănică.
Pomii fructiferi care înfloresc primii, cum ar fi caisul, nectarinul și piersicul, sunt şi cei mai vulnerabili. Totuşi, şi culturile de migdal, cireş şi vişin pot fi afectate din cauza temperaturilor scăzute înregistrate la începutul acestei săptămâni, susţine expertul.
În situațiile extreme de ger, sunt afectați și nucii. La polul opus, curmalul dobrogean intră mai târziu în vegetație, motiv pentru care nu resimte efectele înghețurilor târzii de primăvară.
El înflorește mult mai târziu, de la jumătatea lunii iunie până la final de iulie. Altfel spus, acest pomișor minunat care nu are nici boli și dăunători, fructifică abundent în fiecare an. Și este și foarte rezistent la ger, adică rezistă și la -40 grade.
Florin Stănică, profesor de pomicultură la Facultatea de Horticultură din București
Pe lângă episoadele de ger, pomii fructiferi sunt afectaţi şi de lipsa polenizării în perioada înfloririi. Aceasta este cauzată de perioadele cu vânt puternic şi ploaie, când insectele polenizatoare nu zboară, cum s-a întâmplat şi la începutul lunii aprilie, adaugă profesorul Florin Stănică.
Cât de afectați sunt pomii fructiferi de îngheţ
După episodul de ger din februarie, cele mai mari daune se pot observa la cais, arată observațiile fenologice ale Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultură Pomicolă (SDCP) Băneasa București.
Primul val de îngheţ a avut loc în perioada 3-12 februarie, când cea mai mică temperatură înregistrată la staţia meteo a instituţiei a fost de -8,25 grade Celsius, explică Mihaela Olaru, asistent Cercetare Științifică al Laboratorului de Agrotehnică și Protecție a Plantelor în cadrul SDCP Băneasa.
Drept urmare, s-a observat compromiterea totală a mugurilor de rod la toate soiurile de cais evaluate.
Mihaela Olaru, asistent Cercetare Științifică al Laboratorului de Agrotehnică și Protecție a Plantelor în cadrul SDCP Băneasa
Cel de-al doilea episod de îngheț, produs în intervalul 18-19 martie, a afectat și mai tare pomii fructiferi. Cu precădere caisul, însă cercetătorii au constatat situaţii îngrijorătoare și în cazul piersicului sau al nectarinului.
„În ceea ce privește soiurile de piersic și nectarin, s-a constatat că, la data de 19 martie, soiurile analizate se aflau în fenofaze avansate, de la dezmugurire până aproape de înflorire, ceea ce le-a conferit o sensibilitate destul de crescută la temperaturile negative care au ajuns la -2,78 grade Celsius.
Gradul de afectare al mugurilor de rod la piersic a variat între 33% și 59%, iar la nectarin între 29% și 67%, în funcție de soi și stadiul de dezvoltare la momentul producerii înghețului”, transmite specialista pentru Buletin de București.
În privinţa celui mai recent val de îngheţ, din 8 aprilie, datele preliminare relevă pierderi semificative şi în cazul plantaţiilor de prun sau cireş, aflaţi în perioada de înflorire. Observaţiile de teren continuă.
Metode de protecţie şi pomi mai rezistenţi
Drept urmare, cei doi experţi contactaţi de Buletin de Bucureşti recomandă folosirea unor metode de protecţie a pomilor fructiferi: de la ventilarea forțată până pulverizarea fină a apei pentru crearea unui strat protector de gheață. Totuși, aceste tehnici implică anumite resurse, de la timpul alocat pregătirii înainte de episoadele de îngheț, până la costuri considerabile.
Pe vremuri se foloseau perdele de fum, intezise la momentul actual de Ministerul Mediului, din cauza gradului de poluare ridicat: „Se aprindeau resturi vegetale, reziduri petroliere, cauciucuri, tot felul de materiale care făceau fum”, explică profesorul Stănică.
Printre variantele folosite în prezent se numără încălzirea aerului prin intermediul unor „lumânări uriașe” – găleți cu parafină. O astfel de găleată acopera circa 30 metri pătrați, deci ar fi nevoie de peste 300 pentru un singur hectar.
O altă opțiune cu acoperire ridicată, de aproximativ cinci hectare, este folosirea unor ventilatoare care să amestece straturile de aer.
Practic, împiedică depunerea de aer rece la nivelul solului şi la nivelul coroanei. Îngheţurile pe care le parcurgem în această perioadă sunt cauzate de inversiune termică.
Florin Stănică, profesor de pomicultură la Facultatea de Horticultură din București
De asemenea, cerectătoarea Mihaela Olaru recomandă cultivarea unor soiuri mai rezistente la îngheț, cum ar fi caisul Comandor, Harcot , Dacia sau Viorica.
CITEȘTE ȘI: Afacerea Aquapark (II) | „Ape tulburi” la Complexul Acvatic Pantelimon: O firmă din spatele SRL-ului care a primit concesiunea a încasat peste 11 milioane de euro de la o companie controlată de Robert Negoiță
