Bucureștiul are 50 de studiouri care dezvoltă jocuri video și este pe locul 1 în România la acest capitol. Este un hub important pentru industria jocurilor video din țară, mai ales că și oferta educațională pentru acest domeniu este în creștere în București, cu mai multe instituții de stat și private care urmăresc să formeze tineri pentru a intra în industria jocurilor video.
Mai mulți elevi din clasa a 11-a de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București au descoperit joi, 10 octombrie, „tainele” game developmentului în cadrul unor prezentări organizate de Bucharest Gaming Week (BGW) la studioul Amber.
Interesul tinerilor pentru o carieră în această industrie e în continuă creștere, iar elevii de la Vianu nu sunt o excepție, după cum afirmă și profesoara lor de informatică, Corina Vinț.
CITEȘTE ȘI: Unde poți învăța game development. Instituții de stat și private din București
Biologie, Business, sau Game Development?
„Prima oară când am fost interesat de ideea de a face un joc a fost în clasa a IX-a, la primul game jam (concurs de creație de jocuri – n. red.) la care am participat. Nu prea știam ce e, dar a fost o experiență destul de relaxată, în care am descoperit cum funcționează fiecare etapă”, povestește Tudor, elev în clasa a XI-a.
Pe lângă diferitele activități pe care le organizează cu studiourile de jocuri video, liceul organizează și un game jam anual, o competiție în care elevii trebuie să creeze un joc de la zero. Tudor a participat deja la câteva ediții și consideră că aceste evenimente îi ajută să descopere mai multe despre cum funcționează o echipă într-un studio de jocuri.
„Într-un game jam, înveți să faci de toate, mai ales dacă echipa este mică. E o experiență creativă care te obligă să cauți soluții, să descoperi cum funcționează fiecare parte din crearea unui joc”, explică el.
În mod surprinzător, mai ales pentru cei care cred că gaming-ul este doar pentru copii, realitatea arată că nu generația lui Tudor este în topul consumatorilor de jocuri video. În contrast cu ideea preconcepută, majoritatea gamerilor au între 18 și 35 de ani, conform experților din industrie, care au susținut prezentările în fața elevilor de liceu.
Comunitatea gamerilor la nivel global este una extrem de vastă și numără aproximativ 2,7 miliarde de jucători. Cu toate astea, segmentul jucătorilor sub 18 ani este, totuși, unul semnificativ, iar în următorii ani, aproximativ 590 de milioane dintre ei vor intra în categoria adulților.
Deși mulți dintre elevii prezenți la activitatea de la studioul Amber au recunoscut că ar prefera să-și continue studiile la specializări precum Biologie sau Business, mai ales în țări precum Olanda sau Franța, au stat cu toții în liniște și au ascultat despre cum funcționează această industrie a dezvoltării de jocuri video și chiar au pus atât de multe întrebări încât experții n-au mai reușit să-și termine prezentările la timp.
Un posibil „quest”
Tudor a fost unul dintre elevii care ridicau constant mâna și spune despre această experiență că a avut ocazia să înțeleagă mai bine rolurile dintr-o echipă de dezvoltare, despre cum game designer-ul este cel care ghidează echipa, iar programatorul implementează mecanicile de joc.
El a spus că, dacă ar fi să aleagă acum, ar prefera să se implice în partea tehnică a creării unui joc video, pentru că este pasionat de programare.
„Cum au vorbit și oamenii de aici, toată lumea se joacă, inclusiv eu mă joc. Ar fi niște provocări pe care mi-ar plăcea să le înfrunt, să găsesc mecanicile unui joc și să reușesc să fac un proiect care să aibă succes”, mărturisește tânărul.
„Toată lumea se joacă”, dar nu toată lumea vrea să fie avocat
Prezentările la care au participat elevii au fost mai mult decât o introducere tehnică în game development. Au fost și despre felul în care jocurile fac parte din viața tuturor.
Discuțiile au atins și aspecte culturale și filozofice despre jocuri versus jocurile video. De exemplu, au dezbătut ideea că s-ar putea numi „gaming” chiar și atunci când joci șah sau monopoly.
„Cum este Counter-Strike diferit de șah? Unul îți aduce adrenalină, șahul îți aduce frustrare”, a spus un elev, spre amuzamentul colegilor lui.
Concluzia discuției a fost că putem considera șahul și alte jocuri tradiționale ca fiind parte din fenomenul de „gaming”, pentru că atât jocurile video, cât și cele tradiționale implică reguli, strategii, competiție și, cel mai important, distracție. Mai mult decât atât, multe jocuri de societate au acum versiuni digitale, iar elemente din jocurile video sunt integrate în jocurile tradiționale.
Pentru ei, elevi născuți în 2007, gaming-ul e o parte naturală din viață, dar toată lumea participă la acest fenomen. Când au fost întrebați dacă părinții lor se joacă, răspunsul majoritar, care a provocat și râsete, a fost „Candy Crush”.
Tudor nu este singurul dintre colegii lui de clasă care aspiră la o carieră în domeniul game developmentului. Florian este atras de game design încă de când a descoperit jocurile video.
Totuși, nu e convins că vrea, după ce termină liceul, să-și continue studiile în acest domeniu, mai ales că nu le-a spus părinților despre această pasiune. Ei și-ar dori ca el să urmeze o meserie mai „stabilă”, după cum afirmă Florian.
„Încă nu am decis, și eu am o mentalitate mai învechită. Părinții mei nu știu dacă ar fi de acord. Li se pare că nu e o meserie bazată. Ei și-ar dori să fac altceva, avocat, să fiu ceva, o meserie mai stabilă, doctor, orice care este mai concret”.
Totuși, în ce privește facultatea, Florian spune că și în România crede că există un potențial important, deși cele din străinătate sunt mult mai dorite.
Cererea e mult mai mare în afară decât în România, deși în România este o industrie care nu a fost atât de mult dezvoltată și susținută, dar e potențial și la noi.
Interesul elevilor a crescut în ultimii ani
În ultimii cinci ani, interesul elevilor pentru crearea de jocuri video a crescut semnificativ, a explicat profesoara de informatică a elevilor, Corina Vinț. Ca urmare a acestei popularități, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” organizează concursuri special dedicate acestei pasiuni a elevilor și le oferă un loc unde își pot demonstra, și poate chiar dezvolta, talentul.
Este un domeniu în care elevii pot face o carieră, iar câștigurile la care visează nu sunt de neatins. Totuși, trebuie să te reinventezi constant, să creezi ceva mai bun de fiecare dată
Corina Vinț
„Una dintre industriile sexy ale României”
„Toate rolurile sunt căutate, pentru că industria e una dintre industriile sexy ale României. Până la urmă suntem o industrie care stă la nișa dintre entertainment și IT și atunci toate rolurile sunt vizate”, a explicat managerul de resurse umane de la Studioul Amber, Ana Pohrib.
Unul dintre rolurile cel mai accesibile pentru tineri este cel de game tester. „Pentru a deveni junior game tester, sunt necesare doar cunoștințe medii-avansate de limba engleză și abilități de bază în operarea calculatorului”, explică Ana.
În plus, odată intrat într-un studio de gaming, tinerii au acces la cursuri și mai multe resurse educaționale care îi pot ajuta să își descopere vocația în cadrul industriei.
Un avantaj este că te înconjoară oameni cu experiență, ai șansa să înveți direct de la profesioniști, iar relațiile pe care le construiești devin parte din networking-ul tău și te pot ajuta.
Ana Pohrib, manager HR
Deși România este încă la început de drum în ceea ce privește educația formală pentru game development, Ana este de părere că există anumite avantaje pentru cei care aleg să lucreze în industria din țară.
„În primul rând, ai avantajul de a rămâne în țară, iar lucrul acesta este foarte important pentru mulți oameni. Poți să rămâi în țară și în același timp să ai oportunitatea de a călători și a lucra temporar în studiourile internaționale ale companiei. Deci poți să ai parte de schimb cultural și de călătorii”, concluzionează ea.
Instituții de stat și private unde se poate învăța game development în București
Cei interesați de game development pot urma programe de formare la câteva instituții publice și private din Capitală.
Universitatea Politehnică București (UPB) oferă un masterat specializat în „Grafică, Multimedia și Realitate Virtuală”, iar Facultatea de Inginerie în Limbi Străine include cursuri relevante precum „Elemente de grafică pe calculator” și „Realitate virtuală și augmentată”.
La Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC), tinerii pot studia designul de jocuri în cadrul programului de master „Arta Designului de Jocuri”, care oferă atât locuri la buget, cât și la taxă.
Pe lângă oferta universitară, există și inițiative private. ECHO School of Technology, în parteneriat cu Amber Studio și Abertay University, oferă, de asemenea, cursuri de game development.
În plus, GameDev Academy organizează un program de formare, „Masterclass in Game Development”, cu specializări în game design și grafică.