Cum citeau bucureștenii în trecut, înainte de era digitală? Cu decenii în urmă, înainte ca lectura să fie „la un click distanță”, exista o bibliotecă pe roți numită „Bibliobuzul”. În perioada anilor 70′-80′, aceasta facilita accesul la cărți în cartierele mărginașe ale orașelor și în zonele în care nu erau biblioteci în apropiere.
Bibliobuzul era un autobuz adaptat pentru a funcționa exact ca o bibliotecă. În loc de scaune, erau rafturi de cărți, iar împrumutul se făcea pe bază de legitimație.
Era un serviciu gratuit, iar în autobuz se afla inclusiv o bibliotecară, potrivit informațiilor din arhivele Bibliotecii Metropolitane București.
Cum citeau bucureștenii cu decenii în urmă: Bibliobuzul, „biblioteca pe roți” care ajungea în toate cartierele
Aceste bibliobuze ajungeau în mai multe cartiere bucureștene, precum Berceni, Balta Albă, Drumul Taberei sau Grivița, unde locuitorii aveau acces limitat la o bibliotecă clasică. În București, aceste vehicule au circulat între anii 1974 și 1992.
Printre cele mai căutate titluri se aflau „Legendele Olimpului”, „Iliada”, „Odiseea”, „Eneida”, „Cireșarii” și „La Medeleni”.
În acea perioadă, pentru mulți dintre cititorii din București, Bibliobuzul a reprezentat prima întâlnire cu literatura și începutul unui obicei de lectură.
Arhivele Bibliotecii Metropolitane București, care păstrează imagini și documente din istoria Bibliobuzelor reprezintă o parte importantă a istoriei, în care accesul la cultură a reprezentat o misiune importantă, lucru dovedit și de prezența acestor biblioteci pe roți.
Un astfel de proiect facilita accesul la lectură în acea perioadă, însă lucrurile s-au schimbat, între timp, iar cititul în era digitală a devenit mult mai accesibil.
Acum, Biblioteca Metropolitană București are 34 de filiale distribuite în toate cele șase sectoare ale Capitalei. Printre acestea se numără și „Biblionet”, „Artoteca” și „Mediateca”. Harta filialelor poate fi consultată AICI.
Capitala adună aproape jumătate din piața de carte din România
Deși bibliotecile sunt mai accesibile acum, în special în marile orașe, iar accesul la citit este mult mai ușor și se poate face la un click distanță, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de carte.
Conform datelor menționate de directorul Asociației Editorilor din România, Mihai Mitrică, în toamna anului 2025, citate de Adevărul, doar 7% dintre români citesc în mod regulat.
Mai mult, 51% dintre tinerii din marile orașe au spus că nu au citit nicio carte în ultimul an. Anual, aproximativ 1,3 milioane de oameni merg la biblioteci, la librării și la târguri de carte, în România. Capitala are numeroase evenimente culturale de-a lungul anului, inclusiv târguri de carte, printre care și Gaudeamus, organizat, în general, la final de noiembrie sau la început de decembrie.
Piața de carte din România este estimată la aproximativ 60 de milioane de euro anual, la un nivel comparabil cu cel din Bulgaria, care are o populație de aproape trei ori mai mică. De asemenea, Bucureștiul concentrează aproximativ jumătate din vânzările de carte din țară.
CITEȘTE ȘI Vivaldi Rocks, ediție specială cu Orchestra Simfonică București, la Sala Palatului
