UPDATE/Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizări, Ciprian Teleman a declarat pentru Buletin de București că în perioada următoare vor fi organizate concursuri pentru conducerile tuturor institutelor de cercetare care au directori interimari. Printre acestea se numără și Institutul Național pentru Fizica si Inginerie Nucleara, responsabil de eșecul pe plan european al Laserului de la Măgurele.
Laserul de la Magurele a fost exclus din consorțiul științific finanțat de Comisia European din cauza că nu au putut fi duse la bun sfârșit angajamentele în baza cărora România a primit peste 300 de milioane de euro. În acest moment, situația proiectului gestionat de partea românească este incertă.
Comisia Europeană a decis că România, prin Platforma de la Măgurele, să nu mai facă parte din consorțiul pentru infrastructura de cercetare ELI(Extreme Light Infrastructure), anunță hotnews.ro.
Motivul principal îl reprezintă ratarea angajamentelor luate de București ca parte a proiectului finanțat de Comisia Europeană.
“Situația este dramatică. Comisia Europeană a lăsat o portiță României să se alăture acestui Consorțiul European în viitor doar că România nu o va putea îndeplini nici măcar în următorii 20 de ani: managementul proiectului precum și modul în care se desfășoară proiectul să fie unul de tip european. Adică fără găști de indivizi aduși strict pe criterii de obediență”, explică pentru Buletin de București vicepreședintele Federației Hermes – Învățământ Superior și Cercetare Științifică, George Epurescu.
Proiectul laserului de la Măgurele ar fi trebuit să fie gata, astfel încât Comisia Europeană să includă in consorțiu și România, alături de Cehia și Ungaria. Acest lucru ar fi permis în continuare acces la finanțări și la proiecte de cercetare finanțate de Bruxelles.
„În acest moment proiectul nu are niciun cercetător de anvergură internațională în echipa de management, cel puțin pe partea de laser. În iunie se termină banii de salarii de la Comisia Europeană pentru angajații de la ELI iar salariile uriașe nu pot fi susținute din bugetul Institutului. Pe partea tehnică este un grad de amatorism care sperie pe toată lumea. Acolo sunt foarte multe prietenii iar dacă acuzăm pe cineva ca a eșuat un proiect din cauza sa, nici nu știm în cine dăm. Comisia Europeană cunoaște toate aceste detalii. Toți indicatorii proiectului au fost ratați. Nici măcar numărul de personal nu a fost atins pentru ca din cauza întârzierilor banii au fost cheltuiți pe salarii și au trebuit să taie din posturi. Plus ca în urma abuzurilor au plecat foarte mulți oameni, inclusiv străini”, mai spune Epurescu.
Practic, România a pierdut calitatea de membru-gazdă al proiectului european.
“În acest moment ne îndreptăm spre returnarea celor 300 de milioane de euro. E o chestiune de timp. Exista soluții dar trebuie tăiat în carne vie: trierea managementului, evaluare de personal, anunțuri de angajare internaționale etc. Cred că și cineva de la Parchetul European ar trebui să se întrebe cum au rămas în urmă doar jumătăți de clădiri după ce acești bani au fost cheltuiti. Toți apropiații fostului director sunt în continuarea în funcție”, continua vicepreședintele Federației Hermes, George Epurescu.
Nicolae Zamfir, fostul director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară, a gestionat proiectul până în august 2020 când a fost demis.
De numele său se leagă rezilierea unui contract privind o componentă critică a programului paneuropean după ce firma care ar fi trebuit sa instaleze echipamentele la Măgurele a acuzat că imobilul ridicat din bani europeni nu respectă specificațiile tehnice stabilite anterior.
Buletin de București a încercat să ia legătura atât cu Nicolae Zamfir, cât și cu ministrul Cercetării, Ciprian Teleman, dar nu am primit niciun răspuns.
FOTO: Inquam Photos
CITEȘTE ȘI
Comments are closed.