Rata de infectări la nivel național a depășit la sfârșitul lunii octombrie punctul critic de 3 infectari la mia de locuitori în 5 județe, peste 10.000 de persoane fiind internate în spital pentru tratament împotriva COVID-19.
Mai mult, din cauza severității unor cazuri, rudele și apropiații oamenilor infectați cer ajutorul posibililor donatori, adica pacienți detectați pozitiv dar vindecați ulterior, în vederea donării de plasmă.
Cel mai vizibil grup de Facebook dedicat acestui fenomen este “COVID19 donări plasmă” ce însumează la ora actuală peste 2.000 de membri. În acest grup, apropiații pacienților cu simptome severe caută aici disperați donatori compatibili și își împărtășesc experiențele personale legate de această boală.
„De testat, nu am făcut-o, pentru că cei de la DSP au zis că nu e de competența lor, iar la 112 când am sunat mi-au zis că nu au ambulantă pe zona și să revenim cu un telefon ziua următoare! Astăzi sunt cam în a 9 -a zi și sunt bine, dar repet, am zis că o să mor!”
Potrivit unui studiu întocmit de un distribuitor de echipamente farmaceutice, Besmax Pharma Distribution, condus de Florin Hozoc, în România se colectează de 5 ori mai puțină plasmă față de media europeană.
“În cele șase luni de când se colectează plasmă convalescentă, România a colectat doar 2,35 doze la fiecare 100 pacienți infectați cu noul coronavirus. Uniunea Europeană raportează o medie de 12 doze de plasmă la fiecare 100 pacienți infectați.”
Florin Hozoc susține, într-un interviu acordat redacției Buletin de București, că “în România, această opțiune nu este folosită corespunzător”. Potrivit antreprenorului, cu cât tratamentul este administrat mai devreme, cu atât șansele de vindecare cresc. “În țară noastră, plasmă convalescență este oferită doar în cazurile disperate și doar la insistențele pacientului, preferându-se medicamentele convenționale pe care le-am folosit la începutul pandemiei precum Kaletra și Plaquenil, care presupun efecte adverse si s-au dovedit a fi ineficiente”.
În ciuda succesului de care s-a bucurat terapia cu plasmă convalescență, în luna aprilie, Ministerul Sănătății a refuzat donația de 50 de aparate de plasmafareza oferită de Florin Hozoc, ce includea și întreținerea aparatelor, plus câteva mii de kituri de testare. Într-un final, Ministerul a acceptat 18 din cele 50 de aparate și le-a distribuit în centrele din țară, potrivit contractului de sponsorizare încheiat de cele două părți.
Au existat însă și cazuri potrivnice, cum este cel de la Centrul Regional de Transfuzie Timiș (CRTS), care a refuzat instalarea unui astfel de echipament, ca mai apoi să ceară o oferta de achiziție a unui aparat similar, dar mai puțin performant din partea firmei Hemarom.
O altă problemă a procedurii de donație este că donatorul trebuie să se testeze din proprii bani. Conform lui Florin Hozoc, în țări vestice precum Regatul Unit al Marii Britanii sau Germania, costul testării este decontat de stat, iar donatorul primește o zi liberă de la muncă.
Pe 27 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă de la sediul MAI, Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a declarat că “va fi înfiinţat un centru de transfuzie de sânge şi plasmă convalescentă în cadrul Spitalului de Urgenţă “Dimitrie Gerota” al MAI, urmând că în viitor să realizăm o bancă de plasmă necesară tuturor compatrioţilor”.
Până atunci o singura clinică privată oferă testări gratuite în vederea donării de plasmă, la nivel național.
