Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Thursday , 2 April 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleJustițieMain

Corupții Capitalei (V): Neculai Onțanu, general fără fapte de arme și cel mai longeviv primar al Sectorului 2, „oprit” după o condamnare pentru mită

238
Neculai Onțanu
Neculai Onțanu. Foto: INQUAM_Photos_Octav_Ganea

Neculai Onțanu este unul dintre foarte puținii primari din România care are și gradul de general. Mai exact, general-maior (două stele). Este și cel mai longeviv edil al Sectorului 2. A fost în fruntea primăriei 16 ani, din 2000 până în 2016, și ar mai fi continuat dacă nu l-ar fi oprit DNA și un dosar penal de corupție. Care s-a încheiat cu o comdamnare la închisoare.

Buletin de București continuă seria „Corupții Capitalei”, în care trecem în revistă cazurile de mare corupție din administrația locală a Capitalei și explicăm ce fapte au fost prezentate de procurori și confirmate sau infirmate de instanțe.

CITEȘTE episodul 1: Cum a ajuns Sorin Oprescu în „concediu“ prelungit în Grecia

CITEȘTE și episodul 2: „Fenta Vanghelie“: Cum a ajuns să fie prescris dosarul pentru cea mai mare mită din istoria DNA

CITEȘTE episodul 3: „Diamantul” de la 1. Daniel Tudorache a scăpat de închisoare, deși omul care i-a intermediat mita stă în pușcărie 9 ani

CITEȘTE episodul 4: Cristian Poteraș, primarul Sectorului 6 care s-a remarcat printr-o condamnare și mai multe dosare penale

Neculai Onțanu a devenit general-maior (în rezervă) în 2009, la doi ani după ce fusese avansat, prin decret prezidențial semnat de Traian Băsescu, la gradul de colonel. Avansarea sa până la cele mai înalte grade ale Armatei Române a venit în contextul în care fostul primar al Sectorului 2 nu a avut carieră miltară activă dincolo de serviciul obligatoriu, din tinerețe.

În schimb, înainte de 1989, a urmat Academia „Ștefan Gheorghiu”, unde a făcut un curs pentru cadrele partidului comunist. De altfel, până să intre în politică, în 1995, a fost muncitor și apoi maistru principal în construcții.

În schimb, a obținut un doctorat în domeniul securității și informațiilor la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (2010), cu o teză susținută sub coordonarea lui Gabriel Oprea, Evident, o parte din lucrare a fost plagiată după lucrări mai vechi.

De ce a fost condamnat Neculai Onțanu

Cariera politică a lui Neculai Onțanu, plină de astfel de momente controversate, s-a încheiat în martie 2016, când procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au pus sub acuzare și apoi reținut pentru luare de mită în formă continuată, în legătură cu restituirea dreptului de proprietate pentru terenuri în Sectorul 2.

DNA a susținut că Onțanu ar fi primit un teren de 1.500 mp în zona Barbu Văcărescu (evaluat de procurori la aproximativ 1,4 – 4,2 milioane euro) ca mită pentru retrocedarea ilegală a unor terenuri ce totalizau 83.500 mp.

„După emiterea titlului de proprietate, inculpatul Neculai Onțanu a primit o suprafață totală de teren de 1.500 mp, situată pe strada Barbu Văcărescu, care a fost transferată de către denunțător, în mod gratuit, prin intermediul unor contracte de vânzare – cumpărare fictive către suspecta Radu Loredana Claudia și o altă persoană, interpuși indicați de edil.

În baza acestei solicitări, la data de 13 noiembrie 2007, s-au încheiat, la același notariat public, două contracte de vânzare cumpărare prin care a fost transferat dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 500 mp din terenul situat pe str. Barbu Văcărescu către persoana respectivă și asupra unei suprafețe de 1.000 mp din același lot către suspecta Radu Loredana Claudia.

Prețul prevăzut în contractul încheiat cu persoana respectivă a fost de 500 euro/mp, respectiv valoarea minimă conform Ghidului cu prețuri orientative ale imobilelor realizat de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (preț total 250.000 euro).

În contractul încheiat cu suspecta Radu Loredana Claudia a fost prevăzut un preț de 10 ori mai mic, respectiv 50 euro/mp (preț total 50.000 euro). Cu privire la modalitatea de plată s-a menționat în ambele situații că s-ar fi plătit un avans de 5.000 euro la o dată neprecizată, iar diferența s-ar fi achitat în numerar în ziua încheierii contractului.

În realitate nu s-a achitat nicio sumă de bani, cele două contracte au avut un caracter fictiv, terenurile fiind transferate în contul mitei promise primarului Onțanu Neculai, la indicația acestuia.

Suprafața de teren respectivă era cuprinsă în titlul de proprietate emis la propunerea inculpatului Neculai Onțanu și avea o valoare de piață de aproximativ 4.200.000 euro, pe baza sumelor cu care a fost revândut de cei doi intermediari, la scurt timp, după finalizarea tranzacțiilor fictive”, arăta DNA, în 2016.

Trimis în judecată după numai patru luni, era aproape să scape

Fostul primar al Sectorului 2 a fost trimis în judecată de DNA în iunie 2016. Doar un an mai târziu, în iulie 2017, Curtea de Apel București a decis încetarea procesului penal împotriva sa pe motiv că faptele s-ar fi prescris. Decizia nu era definitivă și a fost atacată prin apel de DNA.

Pe 13 aprilie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis apelul formulat de DNA și a pronunțat o sentință penală definitivă împotriva lui Neculai Onțanu: 3 ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de luare de mită.

Instanța a recalificat faptele astfel încât pedeapsa să fie aplicată conform legislației mai favorabile din perioada săvârșirii faptelor (Vechiul Cod penal).

Judecătorii au stabilit un termen de încercare de 8 ani, perioadă în care Onțanu trebuie să respecte anumite obligații (inclusiv control judiciar și raportare la autorități).

În aceeași cauză, cei doi complici principali (fostul secretar al Consiliului Local al Sectorului 2 și alți doi inculpați) au primit, de asemenea, condamnări cu suspendare și s-u dispus confiscări speciale de sume importante.

Procurorii DNA ceruseră inițial pedeapsa maximă legală (10 ani de închisoare) în dosar, evidențiind gravitatea faptei și beneficiile acordate prin intermediari.

Neculai Onțanu
Istoricul penal al lui Neculai Onțanu

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.