Capitala României este lideră, la nivelul țării, și în ceea ce privește numărul de primari condamnați. Unul dintre cei mai vizibili dintre aceștia este Daniel Tudorache, fostul primar PSD al Sectorului 1 în perioada 2016-2020, care s-a remarcat prin faptul că avea acasă diamante de două milioane de euro, despre care procurorii DNA au afirmat că au fost cumpărate cu bani murdari, și prin modul cum a scăpat de închisoare.
Buletin de București continuă seria „Corupții Capitalei”, în care trecem în revistă cazurile de mare corupție din administrația locală a Capitalei și explicăm ce fapte au fost prezentate de procurori și confirmate sau infirmate de instanțe. Astăzi, despre „diamantul de la 1”, fostul primar Daniel Tudorache.
CITEȘTE episodul 1: Cum a ajuns Sorin Oprescu în „concediu“ prelungit în Grecia
CITEȘTE și episodul 2: Corupții Capitalei (II) | „Fenta Vanghelie“: Cum a ajuns să fie prescris dosarul pentru cea mai mare mită din istoria DNA
CITEȘTE episodul 3: Corupții Capitalei (III) | „Diamantul” de la 1. Daniel Tudorache a scăpat de închisoare, deși omul care i-a intermediat mita stă în pușcărie 9 ani
CITEȘTE episodul 4: Corupții Capitalei (IV): Cristian Poteraș, primarul Sectorului 6 care s-a remarcat printr-o condamnare și mai multe dosare penale
CITEȘTE episodul 5: Corupții Capitalei (V): Neculai Onțanu, general fără fapte de arme și cel mai longeviv primar al Sectorului 2, „oprit” după o condamnare pentru mită
A pierdut funcția de primar, dar a câștigat un dosar penal
Istoria penală a fostului primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, a început în 2020, la scurt timp după ce a pierdut alegerile locale, în urma cărora spera să obțină un nou mandat.
În noiembrie 2020, procurorii DNA au făcut o serie de percheziții acasă la Daniel Tudorache și la complicii săi, într-un dosar în care aceștiau erau acuzați de presupuse infracțiuni legate de trafic de influență și spălare de bani.
Printre cei anchetați s-au numărat chiar soția fostului primar, Adina Constanța Tudorache, și un personaj din anturajul politicianului, Ion Niță, cel care a intermediat mita. Și a și fost condamnat pentru asta.
DNA a susținut că în perioada septembrie 2016 – mai 2017, Ion Niţă ar fi pretins de la un om de afaceri un comision de 10% din valoarea unui contract de servicii pe care societatea acestuia îl avea cu o instituţie aflată în subordinea Primăriei Sectorului 1.
În schimbul banilor, Niţă se angaja să intervină, atât direct, cât şi prin intermediul lui Daniel Tudorache, la funcţionarii responsabili, astfel încât contractul să se desfăşoare în bune condiţii, cu plata la timp a facturilor şi actualizarea tarifelor.
„În schimbul traficării influenţei, persoana aflată în anturajul primarului ar fi primit suma totală de 105.000 lei în numerar, precum şi suma de 8.640 de lei disimulată ca plată a unor facturi fiscale fictive emise de o firmă aparţinând traficantului de influenţă”, afirma DNA în urmă cu cinci ani.
Procurorii anticorupție menționau că, într-un context separat, între aprilie – iunie 2018, Ion Niţă ar fi pretins de la acelaşi om de afaceri un comision de 10% din valoarea unui contract de servicii încheiat la data de 27 aprilie 2018 cu o instituţie aflată în subordinea Primăriei Sectorului 1.
În schimb, Ion Niţă se angaja să îşi exercite influenţa asupra funcţionarilor responsabili, atât direct, cât şi prin intermediul primarului, pentru a asigura câştigarea şi buna desfăşurare a contractului. Pe12 iunie 2018, în baza solicitării, Ion Niţă ar fi primit în numerar suma totală de 5.000 lei, disimulată ca plată a unor facturi fiscale fictive emise de o firmă.
La locuinţa lui Daniel Tudorache, procurorii DNA au găsit 258 de bijuterii şi pietre preţioase, mare parte diamante, cu o valoare totală de 9.784.295 de lei (circa 2 milioane de euro) şi sumele de 11.210 euro şi 4.235 dolari. Datorită acestor descoperiri, cazul penal al lui Daniel Tudorache a fost numit de presă „Dosarul diamantelor”.
În aceeași lună, Daniel Tudorache a fost pus sub control judiciar și i s-a impus o cauțiune de 1 milion de euro.
Procesul lui Daniel Tudorache s-a desfășurat mai repede decât al altor politicieni. Degeaba
În martie 2022, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a lui Daniel Tudorache în „dosarul diamantelor”. A fost acuzat oficial de complicitate la trafic de influență și spălare de bani, alături de fosta sa soție și de Ion Niță.
Instanța de fond a dat prima sentință în iulie 2024: Daniel Tudorache a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru complicitate la trafic de influență, însă a fost achitat de acuzația de spălare de bani.
În aceeași hotărâre, fosta sa soție a fost scoasă de sub control judiciar și achitată de acuzarea pentru complicitate la spălare de bani. Mai mult, instanța a dispus returnarea bunurilor confiscate — inclusiv zeci de obiecte de mare valoare — deoarece măsurile preventive au fost ridicate.
În ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a judecat apelul formulat de Daniel Tudorache și a modificat hotărârea de fond.
Instanța supremă a redus pedeapsa la 3 ani de închisoare, dar cu suspendare sub supraveghere pe o perioadă de 4 ani și a impus și prestarea de muncă în folosul comunității pentru 60 de zile într-una dintre instituțiile publice ale Sectorului 1. Această decizie este definitivă.
Judecătorii au menținut achitarea fostei sale soții pentru complicitate la spălare de bani.
Tudorache a scăpat, omul său a fost condamnat la 9 ani de închisoare
În dosarul conex, persoana acuzată de a fi intermediarul mitei, Ion Niță, a fost condamnată definitiv la o pedeapsă totală de peste 9 ani de închisoare pentru trafic de influență, în parte legat de activitatea sa în contextul relației cu Daniel Tudorache.
Interesant este că la data acestei condamnări, 2023, Ion Niță se afla deja în închisoare, cu o condamnare de 7 ani și 10 luni de închisoare primită în dosarul de corupție al fostului primar al Capitalei, Sorin Oprescu.
În dosarul lui Daniel Tudorache, Ion Niţă a fost condamnat la doi ani închisoare pentru trafic de influenţă, pedeapsă contopită cu cea din dosarul lui Oprescu, rezultând o condamnare de 9 ani şi 2 luni.
La rândul său, fostul primar al Sectorului 1 a mai fost vizat într-un alt dosar privind modul în care au fost stabilite tarifele la serviciile de salubrizare prin Romprest în Sectorul 1.
DNA menționa, în 2022, că s-ar fi procedat, cu încălcarea legii, la ajustarea tarifelor aferente contractului încheiat în anul 2008 de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza Sectorului 1 şi s-ar fi acceptat la plată facturi cu aceste tarife şi ulterior unei decizii executorii a Curţii de Conturi din 2016 care solicitase recuperarea sumelor achitate în plus.
Totodată, anchetatorii au menționat că, în perioada mai 2017 – 16 septembrie 2019, în contextul demersurilor efectuate de societatea comercială pentru modificarea tarifelor serviciului de salubrizare, Unitatea Administrativă Teritorială Sector 1 ar fi fost indusă în eroare prin prezentarea ca adevărată a „împrejurării mincinoase” reprezentată de cuantumul cheltuielilor pe care se fundamentează solicitările societăţii de modificare a tarifelor.
Dosarul în sine a beneficiat de o anumită expunere publică, dar nu a ajuns la o condamnare definitivă la fel de clară ca cel principal.
