Deși există echipamente noi puse la dispoziție gratuit de o firmă privată românească, noul tratament pentru Covid-19 prin donație de plasmă este foarte puțin promovat de autorități. În timp ce Timișoara și Neamț refuză aparatul de plasmafereză cu totul, în București, doar 6 persoane vindecate de Covid-19 au reușit să doneze prin plasmafereză. Distributorul aparatelor, Florin Hozoc, susține că a trimis 72 de donatori, directoarea Centrului de Transfuzie București zice că s-au prezentat 42. Mai mult, Ministerul Sănătății nu-și respectă obligațiile din protocolul de donație.

„România este una dintre puținele țări europene care nu are propria capacitate de fracționare a plasmei, nu a implementat măsuri concrete de “self-sufficiency” și nu are niciun centru de transfuzie acreditat PMF (“Plasma Master File”).”

STUDIU DE FUNDAMENTARE din 4 noiembrie 2019 pentru construirea si operarea unei banci nationale de sange, plasma umana si celule stem

Înainte ca pandemia să ne lovească, autoritățile statului român au inițiat un proiect prin care propuneau construirea unei bănci naționale de sânge, plasmă umană și celule stem. Această bancă urma să fie complet funcțională în 35 de ani, însă o ordonanță de urgență din ianuarie 2020 a abrogat inițiativa. Peste o lună România se confrunta cu primul caz de Covid-19. În același timp, în Republica Populară Chineză autoritățile sanitare autorizau un nou tratament pentru coronavirus: utilizarea experimentală a plasmei recoltate de la pacienții vindecați. La finalul lui martie Administrația pentru Medicamente și Alimentație a Statelor Unite a aprobat de asemenea acest tratament, iar mai târziu Italia, Spania, Germania, Olanda, Canada, Marea Britanie, Israel, Japonia, Coreea de Sud și Iran i-au urmat exemplul. O lună mai târziu, pe 22 aprilie, Ministerul Sănătății din România aproba metodologia pentru utilizarea tratamentului cu plasmă.

Ce este plasma?

Plasma este partea lichidă din sânge. Atunci când este separată de sânge devine un lichid de culoare gălbuie. Principalul rol al plasmei este de a transporta nutrieți, hormoni și proteine în corp. În momentul în care o persoană este infectată cu un virus precum Sars-CoV-2 corpul generează anticorpi care luptă împotriva virusului. Acești anticorpi sunt localizați în plasmă. Odată ce persoana se vindecă, anticorpii rămân în plasmă pentru o perioadă de timp. Astfel, doctorii pot extrage plasma convalescentă (adică plasma care vine de la oamenii care s-au recuperat după o infecție) și apoi o pot transfuza unui pacient care încă se luptă cu Covid-19. Anticorpii din plasma donată îl vor ajuta pe pacient să lupte mai rapid și eficient cu boala.

Acest tip de tratament a fost folosit și în cazul altor epidemii din trecut, precum Gripa Spaniolă, SAR, Ebola și altele. Totuși, este important de menționat că plasma convalescentă nu funcționează ca un vaccin și nu are eficacitate 100%. Are, însă, rezultate bune.

Cine poate dona și cine primește?

Conform metodologiei aprobate pe 22 aprilie, pot dona plasmă pacienții care au fost internați pentru COVID-19, fiind confirmați prin test RT-PCR pozitiv, vindecați și externați în urma rezultatelor ulterioare negative. Pe scurt, pot dona cei care au învins virusul și care vor să ajute la rândul lor. Donarea se poate face la cel puțin 14 zile de la dispariția completă a simptomelor și cel puțin un test Covid-19 negativ. Intervalul între două donări de plasmă trebuie să fie de minimum două săptămâni. Totodată, donatorii trebuie să se încadreze în cerințele standard care trebuie îndeplinite de toți donatorii de sânge. Cei care doresc să doneze trebuie să știe că au voie să facă acest lucru doar dacă au trecut două săptămâni de la externare; ei trebuie să se prezinte la Centrul de Transfuzie cu buletinul de rezultate care să confirme faptul că au fost testați negativ de două ori.

Beneficiarii de plasmă sunt pacienții din România aflați în stare critică, intubați, cu forme severe de pneumonia virală Covid-19.

Privatul ajută statul

Pentru ca tratamentul cu plasmă să fie accesibil și în România, un om de afaceri a donat mai multe echipamente de plasmafereză (echipamente care separă plasma din sânge în timpul donării, astfel că se reține doar plasma iar sângele se întoarce în organismul donatorului). Florin Hozoc este președintele Besmax Pharma Distribution, o companie românească „activă în special în piața produselor derivate din plasmă umană, precum imunoglobuline normale și specifice, albumina umană, factori de coagulare, seruri de testare și vaccinuri.”

Într-o primă fază, Florin Hozoc a donat 3 aparate de plasmafereză cu câte 1000 de kituri fiecare către Ministerul Sănătății. Ele au fost distribuite în București, Iași și Timișoara. Apoi a mai donat încă unul în Piatra Neamț, orașul în care s-a născut și a crescut. Pe 3 aprilie a înaintat Ministerului Sănătății o ofertă de a extinde numărul de echipamente până la 50 pentru a fi utilizate gratuit timp de 12 luni de către centrele de transfuzie din țară. În momentul de față sunt funcționale 14 echipamente.

Colaborarea cu statul nu este, însă, una fără piedici.

Sursă: Facebook Centrul de Transfuzie Sanguină București

Timișoara și Neamț refuză echipamentele

Am discutat cu Florin Hozoc și am aflat că sistemul medical se confruntă, chiar și în aceste condiții excepționale, cu o reticență la schimbare. Astfel, el ne-a spus că Centrul de Transfuzie din Timișoara refuză să utilizeze echipamentul și mai degrabă dorește să facă o achiziție de kituri de colectare de plasmă în valoare de jumătate de milion de lei pe care să le instaleze pe cele trei echipamente vechi de 10 ani de zile pe care le au în custodie de o firmă de la care sunt obligați să cumpere consumabile. În momentul de față se pregătește de mutarea echipamentului în alt oraș pe care așteaptă să-l propună Ministerul Sănătății, cel mai probabil Suceava, Arad sau Hunedoara. De asemenea, echipamentul din Piatra Neamț nu a putut fi instalat pentru că șefa centrului de transfuzie a refuzat.

Care-i situația în București?

Deși Ministerul Sănătății s-a angajat, prin contract, să asigure un număr de minim 100 de donări lunar, personalul de la Centrul de Transfuzie București refuză donatorii din motive neîntemeiate, zice Florin Hozoc. Conform ultimelor cifre care i-au fost comunicate, așa cum specifică protocolul de donație, din 56 de doritori doar 6 au reușit într-un final să doneze. Între timp el a mai trimis încă 16 persoane interesate să doneze, însă nu a mai primit nicio informație legată de ce s-a întâmplat.

Am sunat-o pe directoarea Centrului de Transfuzie București Doina Goșa pentru a clarifica cifrele. Ea ne-a transmis că s-au prezentat la centru 42 de persoane, dintre care 6 au donat prin plasmafereză, iar 27 au făcut donare standard (adică donare de sânge din care mai apoi se extrage plasma). Cei care au făcut donare standard nu aveau venele bune pentru procedeul de plasmafereză, ne-a spus Doina Goșa.

„Vreo 42 s-au prezentat dar au mai fost respinși din ei. Un domn a avut depresie, un domn avea BPOC [n.r. bronhopneumopatie cronică obstructivă], deci abia respira, o doamnă a avut anemie și n-a putut nici la plasmafereză nici la sânge. […] Unii nu aveau două săptămâni de la externare. O doamnă avea 42 de kg. Au fost respinși pe criterii de eligibilitate care sunt în lege și medicul nu poate să treacă peste ele.”

Directoarea Centrului de Transfuzie București Doina Goșa

Din donare de sânge se extrage o singură unitate de plasmă de 200 ml. Din donare prin plasmafereză se pot extrage trei unități de plasmă a câte 200 ml. Trei spitale din București primesc la momentul actual plasmă de la Centrul de Transfuzie: Spitalul Victor Babeș, Intitutul Matei Balș și Spitalul Colentina. Doina Goșa crede că rezultatele sunt încurajatoare deoarece unitățile spitalicești solicită zilnic mai multă plasmă.

Rezistența la schimbare a sistemului

Conform contractului încheiat între Besmax Pharma Distribution și Ministerul Sănătății, „beneficiarul [n.r. Ministerul Sănătății] are obligația să facă apel public la pacienții Covid-19 vindecați și care doresc să doneze plasmă”, însă până acum nu a inițiat nicio astfel de măsură. Mai mult, canalele oficial nu distribuie spot-ul de promovare făcut de Besmax Pharma. Persoanele care au dorit să doneze s-au înregistrat în Registrul Donatorilor disponibil pe covidplasma.ro, site inițiat tot de reprezentantul Besmax.

Salvatorul poți fi chiar tu! 🦸‍♂ Ajută ca acest mesaj să ajungă la cât mai multe persoane, printr-un singur share❗ Un…

Publicată de Covidplasma.ro pe Sâmbătă, 25 aprilie 2020

„Deocamdată centrele sunt reticente. Ele toate așteptau să primească de la spital listele cu donatori, adică cu persoanele vindecate, spitalele invocă că sunt date cu caracter personal.”

Florin Hozoc

Pe lângă reticența de promovare a acestei inițiative se adaugă și lipsa transparenței procedurale. În protocolul de donație semnat pe 30 martie de Ministerul Sănătății scrie că în maxim două săptămâni ministerul se angajează să pună la dispoziția cetățenilor Registrul Donatorilor Convalescenți Covid-19 și Registrul Receptorilor de Plasmă Convalescentă. De atunci au trecut șase săptămâni, iar niciunul dintre registre nu este disponibil pentru verificare.

Sursă cover foto: Facebook Covidplasma

(Visited 151 times, 1 visits today)