Contractul pentru exploatarea Insulei Copiilor din Parcul Herăstrău expiră la finalul anului viitor, anunță Asociația Părinți de Cireșari, care lansează un apel către Primăria Capitalei pentru a nu reînnoi înțelegerea cu operatorul privat.
ONG-ul reclamă că evenimentele organizate pe Insula Copiilor generează foarte mult zgomot, inclusiv pe timpul nopții.
„În noaptea de 20/21 iunie 2026, zgomotul generat de evenimente organizate pe Insula Copiilor a fost resimțit la peste 3 km distanță, în mai multe cartiere. Nu a fost un incident izolat, am tot semnalat, de ani de zile, aceeași problemă, fără rezultate concrete”, a transmis Asociația Părinți de Cireșari pe Facebook.
În urma incidentului, organizatorul evenimentului a fost sancționat cu o amendă de 199.500 de lei, conform sursei citate.
Contractul pentru exploatarea Insulei Copiilor din Herăstrău expiră după 25 de ani
Este vorba despre un contract de asociere în participațiune, încheiat în 2002, pe o durată de 25 de ani, cu Uniprestal A.D. SRL. Redevența a fost stabilită la 1.000 dolari/trimestru + 35% cota profit/an, iar contractul este valabil până la 3 decembrie 2027, după cum relata HotNews în 2021.
Asociația Părinți de Cireșari transmite că a verificat cele patru acte adiționale încheiate între operatorul privat și Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB) – actuala Administrația Domeniului Public a Municipiului București (ADPMB), iar perioada contractuală nu a fost prelungită.
„După ani în care am tot semnalat zgomotul, evenimentele nocturne și disconfortul provocat locuitorilor din mai multe cartiere, această dată de expirare este o oportunitate reală: o putem folosi ca să cerem, cu argumente, ca acest contract să nu mai fie reînnoit, să nu fie semnat alt acord, sub o altă formă iar Insula Copiilor să devină o zonă liniștită, sau chiar o insulă a copiilor fără operatori comerciali!”, a adăugat organizația.
Asociația Părinți de Cireșari pune la îndoială legalitatea contractului
Reprezentanții ONG-ului spun că au solicitat ADPMB informații suplimentare despre contract și despre activitățile pe care operatorul economic le poate desfășura. Totuși, Asociația Părinți de Cireșari reclamă neconcordanțe între documentele consultate și răspunsul instituției din subordinea Primăriei Capitalei.
„Am cerut Administrației Domeniului Public a Municipiului București (ADPMB, succesoarea ALPAB), în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, să ne spună clar dacă acest contract este legal și dacă operatorul are voie să facă ce face.
ADPMB ne-a confirmat câteva lucruri utile: suprafața de 4.733 mp a Insulei Copiilor face obiectul contractului cu operatorul privat, iar acesta poate desfășura activități culturale și de grădină publică. Ni s-a mai spus că respectivul contract nu conține clauze care să interzică expres subînchirierea sau subcontractarea către un terț, și că instituția “nu deține calitatea de organ de control”, motiv pentru care s-a limitat să sesizeze Poliția Locală și Jandarmeria cu privire la evenimentul din 27.06.2026.
Am citit contractul, punct cu punct, și câteva lucruri nu se leagă:
Contractul original vorbește despre patru tipuri de activități permise, nu două: alimentație publică, agrement, activități culturale și activități de grădină publică (art. 3). ADPMB ne-a comunicat doar două dintre ele. E o omisiune care lasă loc de interpretare tocmai acolo unde ar trebui să fie limpede: ce anume are voie operatorul să facă pe Insula Copiilor”.
Asociația mai arată că documentul îi acordă ADPMB dreptul de a exercita un „control deplin asupra activităților desfășurate de către asociere”.
„Afirmația că instituția “nu deține calitatea de organ de control” este, cel puțin, incompletă. Contractul însuși, la art. 14, spune clar că “Asociatul Prim”, adică ALPAB, azi ADPMB, “va avea un control deplin asupra activităților desfășurate de către asociere”, cu drept de a merge pe teren, de a primi balanțe contabile și un decont lunar al veniturilor și cheltuielilor.
Poate că ADPMB nu are calitatea de a aplica amenzi, ca Poliția Locală, dar are, prin propriul contract, un drept de control deplin pe care pare să nu-l fi folosit niciodată.”
Mai mult, Asociația Părinți de Cireșari pune la îndoială legalitatea contractului, argumentând că asocierea în participațiune nu se numără printre formele prevăzute de lege pentru exploatarea bunurilor din domeniul public.
„Și, cel mai important: contractul nu interzice expres subînchirierea, dar asta nu înseamnă că e permisă. O asociere în participațiune, forma juridică aleasă pentru acest contract, se bazează, prin lege, pe implicarea directă și personală a celor doi parteneri, nu pe transmiterea folosinței către alți terți nenumiți în contract. Mai mult, potrivit Codului administrativ, un bun din domeniul public (și Parcul Herăstrău este monument istoric, în domeniul public) poate fi exploatat doar prin modalitățile expres prevăzute de lege: concesiune, închiriere, dare în administrare, parteneriat public-privat.
Asocierea în participațiune nu se numără printre ele. Ceea ce înseamnă că, dincolo de discuția despre subînchiriere, chiar și forma juridică a contractului este discutabilă iar actele încheiate cu încălcarea regimului legal al domeniului public sunt lovite de nulitate absolută, o sancțiune care poate fi invocată oricând, de oricine are interes. Primăria Municipiului București nu pare interesată de acest aspect, deși am solicitat în mod repetat”, a mai transmis ONG-ul.
Proiect pentru regenerarea parcului. Ce se va întâmpla cu terasele
Deși inițial Primăria Capitalei avea în plan doar lucrări pentru consolidarea malurilor de lac din Parcul Herăstrău, Ciprian Ciucu a anunțat că proiectul va fi extins, astfel încât să cuprindă și amenajări peisagistice, inclusiv în zona istorică.
Săptămâna trecută, edilul a organizat o conferință de presă în care a discutat despre intervențiile pe care Primăria Capitalei își propune să le realizeaze în Herăstrău, alături de Fundația Comunitară București și Institutul Național al Patrimoniului, precum și despre o posibilă reîntregire a parcului istoric, prin preluarea unui teren de patru hectare de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Întrebat despre ce se va întâmpla cu terasele din Parcul Herăstrău, Ciprian Ciucu a promis că „o analiză juridică foarte, foarte clară”, astfel încât demersurile să nu fie blocate în instanță.
„Contează mai puțin ce vreau eu, dar îmi doresc să fie cât mai mult verde și cât mai puțin deranj și zgomot. Să fie cât mai multă natură.
În ceea ce privește ceea ce poți să faci, și să ai rată de succes, să fie legal, noi vom face maxim din ceea ce se poate face. Dacă sunt 50 de localuri, asta înseamnă 50 de spețe. Va trebui să facem o analiză juridică foarte, foarte clară”, a declarat primarul general.
