Râul Dâmboviţa are, în această dimineaţă, o cotă de 155 de centimetri la staţia de măsurare de la Lunguleţu, la 30 de kilometri liniari de Capitală. Cota de atenţie este de 240 de centimetri, transmit oficialii de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, la solicitarea Buletin de Bucureşti.
Codurile portocaliu şi galben valabile pentru râul Dâmboviţa rămân în vigoare până pe 29, respectiv 30 mai. Totuşi, oficialii transmit că NU este niciun pericol de inundaţie, în acest moment, pentru judeţul Ilfov şi pentru Capitală.

În dimineaţa de 28 mai, oficialii Apelor Române au dat o nouă informare de cod roşu, prin care anunţă că două judeţe din nord-estul ţării, Botoşani şi Iaşi, sunt vizate de potenţiale inundaţii:
„Ca urmare a precipitațiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate și propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundaţii locale şi creşteri importante de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale COTELOR DE PERICOL pe râurile din bazinele hidrografice: Miletin (afluent al râului Jijia), județele: Botoșani și Iași.”
Odată cu codul roşu, a fost emis şi un RO-Alert pentru locuitorii din zonele periculoase.
Cod portocaliu şi galben pe Dâmboviţa, până la Lunguleţu. Care ar putea fi consecinţele pentru Capitală
Chiar dacă sectorul hidrografic până la granița cu Bucureștiul nu se află sub atenționare cod galben, debitul mare al Dâmboviței poate influența indirect evoluția râului în Capitală, prin acumulările din Lacul Morii și sistemele de canalizare ale orașului, cu precădere caseta de sub Râul Dâmbovița.
Lacul Morii este principala acumulare de apă pe Râul Dâmbovița în zona Bucureștiului și are un rol important în protecția orașului împotriva viiturilor. Cu o capacitate de aproximativ 20 milioane m³, lacul preia debitele crescute în caz de ploi torențiale.
Totuși, în perioade cu volum crescut al apelor, sistemul poate deveni suprasolicitat. În lipsa unei descărcări controlate eficiente în aval, nivelurile pot crește semnificativ într-un timp scurt, punând presiune pe diguri și sistemul urban de canalizare.
Informațiile sunt prezentate pe larg în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor din Municipiul București întocmit anual de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov.
Care este semnificația codurilor de avertizare
COD GALBEN: Risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei, care necesită o vigilență sporită în cazul desfașurării unor activități expuse la inundații. Se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie și viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale. În secțiunile monitorizate hidrometric, se pot produce depășiri ale COTEI DE ATENȚIE/Fazei I de apărare.
COD PORTOCALIU: Risc de viituri majore generatoare de revărsări importante, care pot conduce la inundarea de gospodării şi obiective social – economice. De asemenea, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie și viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundații locale. În secțiunile monitorizate hidrometric, se pot produce depășiri semnificative ale COTEI DE INUNDAȚIE/FAZEI a II-a de apărare (mai mari de 20-30 cm). Din cauza intensității deosebite a fenomenelor hidrologice prevăzute a fi periculoase, se pot înregistra pagube economice însemnate și poate fi pusă în pericol viața oamenilor.
COD ROŞU: Risc de inundații majore care poate necesita adoptarea unor măsuri deosebite pentru evacuarea oamenilor şi bunurilor, impunerea de restricţii la folosirea podurilor şi căilor de transport, exploatarea construcţiilor hidrotehnice, altele. În secţiunile monitorizate hidrometric, se pot produce depășiri semnificative ale COTELOR DE PERICOL / Fazei a III – a de apărare (mai mari de 20-30 cm). Din cauza intensității majore a fenomenelor hidrologice prevăzute a fi periculoase, se pot înregistra pagube economice însemnate şi poate exista un risc semnificativ pentru viața oamenilor.
CITEŞTE ŞI: VIDEO | De la București la Craiova pe autostradă, din iulie. Secretar de stat: Nodul rutier are 80% asfalt