Cinci procese în care a fost implicată Maria Cocoru, fosta proprietară a zonei retrocedate din IOR, se judecă luna aceasta. O ședință de judecată a avut loc marți, 10 iunie, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și vizează Parcul Brâncuși, se arată pe site-ul instanței de judecată.
Este vorba despre un proces deschis de Uniunea Salvaţi România (USR) și foștii consilieri generali Stroe Bogdan Cristian și Ciceală Ana-Maria împotriva municipalității și a Mariei Cocoru, cu scopul anulării deciziei de retrocedare a terenului de 1,4 hectare din Sectorul 3, cunoscut drept Parcul Brâncuși.
Acesta este amplasat în apropierea bucății retrocedate din Parcul IOR.
Procesul a fost deschis încă de la începutul anului 2020, însă Tribunalul București a respins ca lipsită de interes acțiunea.
„Niciunul dintre reclamanţi nu a dovedit folosul practic, material sau moral, urmărit prin promovarea acţiunii, cu atât mai mult cu cât reclamanţii nici nu invocă vreun drept patrimonial sau nepatrimonial cu privire la terenul restituit în natură pârâtei ###### ##### prin Dispoziţia nr. 13660/04.04.2011, reclamanţii neavând un interes legitim şi personal, care să le confere legitimare procesuală activă în prezenta acţiune în constatarea nulităţii absolute a dispoziţiei menţionate. Totodată, s-a reţinut faptul că necesitatea generică a protejării unui interes general şi a înlăturării încălcării unor norme imperative nu are semnificaţia existenţei interesului în formularea unei acţiuni în justiţie, nefiind un interes propriu reclamanţilor”, se arată în motivarea instanței.
Drept urmare, Ana Maria Ciceală, Bogdan Stroe și USR au făcut apel și ulterior recurs, astfel încât dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În septembrie 2024, instanța supremă a decis suspendarea judecății până la introducerea în cauză a moştenitorilor defunctei Maria Cocoru. O nouă ședință de judecată a avut loc marți, 10 iunie, de la ora 09:30.
Parcul Brâncuși a fost retrocedat în 2011, prin dispoziția fostului primar Sorin Oprescu, condamnat definitiv la închisoare pentru luare de mită, constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu.
În ce procese a mai fost implicată Maria Cocoru
Alte patru procese se vor judeca în perioadă următoare, după cum urmează:
- Dosar 35051/301/2023 – Ședința de judecată este programată mâine, 11 iunie, la Judecătoria Sectorului 3. Procesul a fost deschis de Maria Cocoru împotriva Primăriei Sectorului 3, pentru contestarea unei amenzi. Între timp, reclamanta a decedat.
- Dosar nr. 6605/301/2023 – Ședința de judecată este programată iunie.
- Dosar nr. 34826/301/2024 – Ședința de judecată este programată pe 19 iunie. Procesul vizează tentativa de distrugere prin incendiere a zonei retrocedate din Parcul IOR, despre care Buletin de București a scris aici.
- Dosar nr. 28345/301/2023 – Ședința de judecată este programată pe 20 iunie. Este vorba despre un proces deschis de Maria Cocoru împotriva Poliției Locale București, pentru contestarea unei amenzi de 15.000 lei. Autoritățile susțineau că femeia nu și-a îndeplinit obligațiile de proprietar al zonei retrocedate privind prevenirea incendiilor, însă instanța i-a dat dreptate Mariei Cocoru. Ulterior, Poliția Locală a făcut apel.
În zeci de procese a fost implicată Maria Cocoru de-a lungul vieții. Decesul proprietarei celor 12 hectare retrocedate din IOR a fost confirmat de Curtea de Apel București din septembrie 2024, însă moartea Mariei Cocoru a avut loc încă din 19 iulie, se arată în motivarea instanţei dintr-un alt dosar.
„Potrivit certificatului de deces depus la dosarul cauzei, fila 128 din dosar, rezultă că petenta figurează ca „decedat” conform actului nr. 9025/2024, din data de 19.07.2024.”
Aşadar, o parte din procese au fost suspendate pentru introducerea moștenitorilor în cauză, altele sunt încă în curs de judecare, în ciuda situației juridice incerte a terenurilor aflate pe numele ei.
Moștenitorii zonei retrocedate rămân anonimi
Moştenitorii zonei retrocedate din Parcul IOR rămân anonimi în continuare, la aproape 11 luni de la decesul Mariei Cocoru. Cu toate că Sorin Tuță, fostul mandatar al terenului, a susținut în că procedura succesorală este în derulare la un notar public, moștenirea defunctei încă nu era dezbătută la începutul lunii martie, se arată în motivarea instanței.
Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii, conform Art. 1103 din Codul Civil.
În cazul moștenirii exprese, posibilii succesori trebuie să facă o declarație notarială să accepte moștenirea. Nu este necesar ca moștenirea să fie dezbătută în acel an, adică să se împartă bunurile, ci doar să-și manifeste intenția de a accepta moștenirea.
Totuși, avocatul consultat de Buletin de București explică faptul că moștenirea poate fi acceptată și tacit, fără declarație notarială, atunci când moștenitorul face un act pe care nu l-ar putea face decât în calitate de proprietar, cum ar fi să plătească impozit pe un teren sau să se mute în casa defunctului.
În momentul în care face acte de administrare sau de dispoziție, din care să rezulte fără echivoc că persoana respectivă acceptă moștenirea.
După expirarea termenului de opțiune succesorală, unitatea administrativ-teritorială poate începe demersurile ca moștenirea să intre în patrimoniul său.
După expirarea termenului de opțiune succesorală, unitatea administrativ-teritorială poate începe demersurile ca moștenirea să intre în patrimoniul său.
În plus, Articolul 1.137, privind somarea succesibililor, din Codul Civil stabilește că: „dacă în termen de un an şi 6 luni de la deschiderea moştenirii nu s-a înfăţişat niciun succesibil, notarul, la cererea oricărei persoane interesate, îi va soma pe toţi succesibilii, printr-o publicaţie făcută la locul deschiderii moştenirii, la locul unde se află imobilele din patrimoniul succesoral, precum şi într-un ziar de largă circulaţie, pe cheltuiala moştenirii, să se înfăţişeze la biroul său în termen de cel mult două luni de la publicare.
Dacă niciun succesibil nu se prezintă în termenul fixat în publicaţie, notarul va constata că moştenirea este vacantă.”
Ulterior, dacă totuși există moștenitori, vor fi nevoiți să exercite „petiția de ereditate împotriva comunei, oraşului sau, după caz, municipiului”.
Cine se află în spatele Mariei Cocoru
În spatele Mariei Cocoru, femeia de 90 de ani, decedată între timp, care apare în acte ca cea care deține zona retrocedată din Parcul IOR, s-ar afla familia Băjenaru, potrivit unei investigații Snoop.
Maria Cocoru ar fi ruda lor. Familia Băjenaru are legături politice, afaceri imobiliare și contracte cu statul. În ultimii ani, zona retrocedată a fost transformată într-un câmp devastat care urmează să fie închiriat.
În ciuda numeroaselor controverse din jurul numelui său, femeia nu a apărut niciodată public. Mai mult, vecinii de pe strada Piscului, din Sectorul 4, nici nu știu cum arată Maria Cocoru, scriu jurnaliștii Snoop.
I-au auzit numele în repetate rânduri la TV, i l-au citit în ziare și pe site-uri, cam de fiecare dată când apărea o știre despre un incendiu sau o defrișare masivă în Parcul IOR. Îi cunosc numele și de la avizierul de întreținere: o singură persoană la apartamentul numărul 70. Dar nu au văzut-o niciodată, nici ieșind la cumpărături, nici la ședințele de bloc, nici pe banca de pe aleea din față.
„Eu locuiesc aici din ‘86 și nu știu cum arată”, spune o locatară. „Știu că e o întreagă poveste cu parcul, cu amenzile. Dar ea aici nu mai locuia de mulți ani. Stă un nepot al ei.” Un nepot din familia Băjenaru. E ceea ce le-a spus jurnaliștilor care au venit, până anul trecut, să bată la ușa apartamentului Mariei Cocoru.
Mai multe detali despre familia Băjenaru în Snoop.
