Doi cercetători de la Universitatea din București au contribuit la un studiu internațional despre provocările fără precedent ale deltelor, cauzate de schimbări climatice și de activitatea oamenilor.
Studiul evidențiază rolul crucial al acestor ecosisteme complexe în susținerea marilor civilizații preistorice și medievale. Autorii subliniază că deltele susțin viața pentru o populație estimată între 350 și 500 de milioane de locuitori din peste 100 de țări.
Cu toate acestea, creșterea nivelului mării, diminuarea aportului de sedimente și intensificarea activităților umane amenință grav sustenabilitatea acestor sisteme de tip deltă.
Cercetători de la Universitatea București: zonele deltaice au reprezentat adevărate incubatoare civilizaționale
Cercetătorii Alfred Vespremeanu-Stroe și Florin Zăinescu, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, au publicat, împreună cu un grup internațional de cercetători, articolul “Delta sustainability from the Holocene to the Anthropocene and envisioning the future”.
Apărut în revista Nature Sustainability, articolul ilustrează importanța critică a deltelor râurilor în dezvoltarea marilor civilizații preistorice (Egipt, Mesopotamia, Harappa, China) și rolul fundamental jucat în Antichitate și Evul Mediu, ajungând în prezent să asigure numeroase servicii ecosistemice regiunilor cu o populație estimată între 350 și 500 de milioane de locuitori, în peste 100 de țări.
Ca atare, se poate afirma fără ezitare că zonele deltaice au reprezentat adevărate incubatoare civilizaționale și tehnologice pentru dezvoltarea societăților din ultimii 7.000 de ani.
Încheierea relației dintre delte și om așa cum o cunoaștem în prezent
Autorii studiului arată că în trecut deltele au cunoscut ample transformări care au afectat populația și așezările din jur, dar în prezent provocările dictate de ritmul alert al schimbărilor de peisaj și al presiunilor la nivel global se dovedesc chiar mai acute, arată un comunicat al Universității din București.
În absența stabilizării climatice, sustenabilitatea deltelor (în special a celor intens populate) aflate la latitudini joase sau medii va fi menținută cu mare dificultate, fapt ce va conduce, cel mai probabil, la încheierea relației dintre delte și om așa cum o cunoaștem în prezent.
„Pentru a rămâne sustenabile și în viitor, deltele trebuie să facă față provocării creșterii nivelului mării, cauzate de încălzirea globală, în ciuda faptului că presiunea antropică și diminuarea rezervelor de sedimente în urma construcției de baraje le sporesc vulnerabilitatea.
În același timp, societatea umană va trebui fie să se adapteze, fie să se retragă, ceea ce ar putea conduce la migrații noi, fie gestionate, fie necontrolate, cu implicații majore pentru comunitățile din aceste zone.
Studiul expune obstacolele și provocările implicate în redresarea acestei situații din ce în ce mai dramatice, în special din perspectiva gestionării, managementului și planificării”, se mai arată în comunicat.
2,5 milioane de euro pentru studierea impactului asupra Deltei Dunării
Edward Anthony (autorul principal al studiului) va coordona proiectul “Delta-Hub: River Delta Science, Education, and Modeling Hub” în perioada 2025-2030, la Universitatea din București. Proiectul își propune să crească capacitatea de cercetare a Universității din București în studierea deltelor lumii, Delta Dunării reprezentând unul dintre hotspot-urile de cercetare asumate de proiect.
Cu o finanțare de 2,5 milioane de euro, prin programul Horizon Europe ERA Chairs, proiectul va reuni o echipă de cercetare care își propune să îmbunătățească performanțele științifice în domeniu.
Obiectivul pe termen lung este cunoașterea mecanismelor subtile de adaptare ale deltelor la presiunile climatice și antropice actuale pentru a anticipa și crea condițiile necesare pentru delte sustenabile, adaptabile și reziliente.
Edward Anthony este profesor de geografie fizică la Universitatea Aix-Marseille, Franța, cu peste 30 de ani de experiență în cercetarea geomorfologiei costiere. Lucrările sale acoperă diverse regiuni, precum coasta Americii de Sud influențată de Amazon, Africa de Vest, Marea Mediterană, Canalul Mânecii și Delta Mekong.
Cercetările lui Edward integrează munca experimentală de teren și tehnicile avansate de laborator, folosind topografie de înaltă rezoluție, sedimentologie, hidrodinamică și teledetecție.
Colaborările sale se extind în instituții franceze și internaționale, inclusiv parteneriate cu colegi din Japonia, Statele Unite, Vietnam și Maroc.
El explorează, de asemenea, impactul schimbărilor globale, creșterea nivelului mării și perturbarea sedimentelor asupra sistemelor de coastă. Din 2015, este redactor-șef al revistei Marine Geology, contribuind la progresul științelor marine și costiere. Lucrările sale se găsesc aici.
Alfred Vespremeanu-Stroe este geograf, geomorfolog și geoarheolog, profesor universitar doctor la Facultatea de Geografie a Universității din București și director al Grupului de cercetare în Geomorfologie, Geoarheologie și Paleomedii (GEODAR), afiliat ICUB.
Totodată, este responsabil cu gestionarea activității Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sfântu Gheorghe, care efectuează activități de monitorizare, analiză și interpretare a comportamentului sistemelor fluviale, maritime și costiere în vederea obținerii unei cunoașteri a specificului dinamic și evolutiv al acestora și al stării actuale de funcționare, dar și pentru elaborarea de scenarii evolutive în acord cu tendințele factorilor de mediu specifici.
Domeniile sale de interes vizează paleogeografia, geomorfologia și geoarheologia (costieră și fluvială). Mai multe informații despre Alfred Vespremeanu-Stroe pot fi accesate aici și aici.
Florin Zăinescu este geograf și geomorfolog. În prezent este cercetător la Institutul CEREGE (Centre de recherche et d’enseignement des géosciences de l’environnement), Universitatea Aix-Marseille, Franța și membru al Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sfântu Gheorghe din cadrul Facultății de Geografie a Universității din București. Și-a obținut doctoratul la Universitatea din București și la Universitatea Aix-Marseille din Franța cu o lucrare despre gurile de vărsare ale Dunării. Din 2026 se va alătura proiectului Delta-Hub.
Domeniile sale de interes vizează geomorfologia costieră, dinamica barierelor litorale, evoluția liniei țărmului, climatul recent, schimbările climatice și impactul lor asupra sistemelor costiere și deltaice.