Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) a declasificat documentele privind modul cum a fost finanțată campania electorală pentru prezidențiale a lui Călin Georgescu. Din acte, rezultă că acesta a fost susținut de liderii unor organizații extremiste, de interlopi și de oameni de afaceri controversați.
Printre documente se numără și două rapoarte ale SRI. Serviciul are un departament specializat, Centrul Cyberint de la București, al cărui șef s-a lăudat, anul trecut, că poate preveni exact genul de acțiuni cibernetice întreprinse de echipa de campanie a lui Călin Georgescu.
de Cătălin Doscaş și Răzvan Chiruţă
Ce ar fi putut să facă Centrul Cyberint de la București înaintea raportului CSAT
Centrul Cyberint de la București este un departament din cadrul Serviciului Român de Informații care are ca misiune cunoaşterea, prevenirea şi contracararea vulnerabilităţilor, riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice a României.
În urmă cu un an, general Anton Rog, șeful acestui centru, a fost întrebat, în cadrul unei întâlniri cu public, organizată de vlogul Stakeborg, ce poate face SRI cu privire la combaterea influențării alegerilor prin dezinformare și manipulare.
„Când este ceva un pic abscons, anormal, ciudat, un fenomen care depășește chestiunea campaniei electorale, combaterea se face tot prin mediul online, printr-o contrapondere la această chestiune, combaterea se face prin oprirea surselor respective, prin dezafectarea infrastructurii, dacă este vorba despre un bulletprof hoster închiriat.
Și, într-un final, combaterea se face dacă ajungem la persoane prin trimiterea acelor persoane în justiție”, a precizat Anton Rog, care a menționat că există prevederi în Codul Penal pentru astfel de acțiuni.
Generalul a menționat că acest centru Cyberint de la București poate interveni chiar mai mult de atât.
„Noi, fără să se știe că suntem noi, facem o contracampanie, cu informații corecte, de trei ori mai puternică”, a susținut Anton Rog.
Moderatorul întâlnirii, Vlad Mercori, a insistat și l-a întrebat direct, cu referire la o situația din campania electorală din urmă cu 4 ani: „Dacă un partid X, sau AUR, s-a folosit de social media în 2020 printr-o agenție aparent necunoscută din Iași, dacă există argumente, dovezi că cineva care participă activ la un proces electoral, este finanțat, sau are consultanță de la cineva văzut ca potențial dușman și folosește respectivele informații pe social media, care e mandatul Cyberint?”.
Generalul SRI Anton Rog a răspuns că în legea privind securitatea națională, actualizată în 2023, există un articol care se referă la acțiuni hibride și dezinformări care schimbă ordinea constituțională.
„Din 14 martie (2023 – n.r.) avem lege care ne obligă și ne responsabilizează să acționăm. Ce face centrul Cyberint în această situație?
Dacă acea campanie este de dezinformare, de influență, un atac hibrid la ordinea constituțională, adică influențează alegerile, ceea ce înseamnă că voința electoratului, parte din Constituție, este schimbată, adică votul nu mai este dat conform voinței, ci prin influențe, atunci noi ne folosim de toate mijloacele și toată forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare”, a explicat generalul.
„Ce înseamnă? Contracarăm campania în online. Dacă discutăm de o agenție de informații sau site-uri, le punem jos, le închidem cu ajutorul ANCOM, al Directorarutului Național de Securitate Cibernetică.
În multe situații, nici nu se știe că suntem noi în spate, că noi am făcut toată treabă: mergem la instituțiile care au atribuții legale de a închide, le furnizăm toate informațiile și acestea iau acele măsuri.
Dacă ajungem și la persoane dacă știm sigur că fac treaba aia luăm mandat de securitate națională semnat de director, avizat de procuror, semnat de procurorul general, aprobat de un judecător”, a răspuns Anton Rog.
Generalul Anton Rog a menționat că un astfel de mandat poate fi obținut în mai puțin de o oră.
„Avem sisteme electronice, totul este electronic. În SRI, managementul tuturor documentelor este exclusiv electronic”, s-a lăudat șefului Centrului Cyberint de la București.
Susținut de legionari, interlopi și o firmă fantomă
Șeful unei organizații legionare cu sediul în București și doi lideri interlopi din Capitală se află printre susținătorii campaniei lui Călin Georgescu. Aceștia au contribuit la influențarea alegătorilor lui Călin Georgescu, printr-o campanie electorală agresivă și ilegală pe Tik Tok, susțin documentele CSAT, desecretizate joi de Administrația Prezidențială.
Din acte, rezultă că notorietatea lui Călin Georgescu pe Tik Tok a fost amplificată în perioada 13-26 noiembrie anul acesta, prin mai multe metode. Printre care și cu banii plătiți către microinfluencerii de pe această rețea de socializate de către o firmă pe care Ministerul de Interne o consideră fantomă. SRI arată, în raportul desecretizat, că ar fi vorba despre FA Agency, din Africa de Sud.
„Ascensiunea acestuia în sondajele de opinie a fost determinată de o campanie coordonată de creșterea popularității, amplificată cu două săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe platforma TikTok.
Rețeaua de conturi asociată direct campaniei lui Călin Georgescu a fost formată inițial din 25.000 de conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu două săptămâni înainte datei scrutinului electoral.
Campania de promovare a avut o organizare deosebit de bună, numărul urmăritorilor crescând semnificativ.
S-a observat faptul că 797 dintre conturile care au format inițial rețeaua de susținere au fost create încă din anul 2016. Acestea au avut o activitate foarte redusă (1%) până la 11.11.2024, moment la care a fost activată la capacitate maximă întreaga rețea.
Prezintă o importanță deosebită faptul că nu au fost utilizate resurse tehnice comune și nu au fost observate adrese IP partajate (IP sharing).
Concret, conturile de TikTok în cauză au avut alocate adrese IP unice, ceea ce denota un mod de operare menit să îngreuneze activitățile de identificare a amplorii rețelei pe baza utilizării unei infrastructuri comune (aspect caracteristic re1elelor de boți)”, se arată în raportul desecretizat al SRI”.
Ce a făcut, de fapt, Serviciul Român de Informații, potrivit raportului trimis CSAT. Parchetele nu au primit nici o sesizare
Serviciul Români de Informații a arătat, în raportul trimis către Consiliul Superior de Apărare a Țării, că a identificat întreaga rețea prin care a fost amplificată artificial notorietatea națională a lui Călin Georgescu și prin care a fost influențat electoratul.
SRI a oferit inclusiv numele unor persoane implicate și mai multe nume de conturi de pe Tik Tok. Una dintre acestea este Bogdan Peșchir.
„Datele deținute au relevat implicarea contului de TikTok “bogpr”, utilizat de cetățeanul român Bogdan PEȘCHIR, în finanțarea promovării lui Calin GEORGESCU la nivelul platformei de socializare.
Acesta, utilizând contul “bogpr” a realizat donații pe TikTok de peste un milion de euro. După ce a devenit subiect de dezbatere publică, implicarea ,,bogpr” in finantarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanții TikTok în dialogul cu autoritățile române în data de 28.11.2024.
Aceștia au confirmat identitatea utilizatorului ,,bogpr” și au menționat că acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10-24.11.2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Calin GEORGESCU, inclusiv după data încheierii campaniei electorale.
Bogdan PEȘCHIR afiliează un nivel de trai care nu corespunde activităților derulate prin intermediul companiei detinute. Anterior inființării societății, acesta a lucrat ca programator in cadrul unor entităț care sunt asociate cu domeniul criptomonedelor și sunt detinute, printre alții, de Gabriel PRODĂNESCU (persoană care este și cetățean al Africii de Sud, unde a emigrat in 1995)”, susține SRI în raportul trimis CSAT.
În ciuda acestor informații, Parchetul General a precizat, la solicitarea jurnaliștilor, că până la această dată nu a primit nici o plângere penală din partea instituțiilor statului.
„Consilul Suprem de Apărare a Țării a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024, fără documentele care au fost desecretizate în cursul zilei de astăzi.
În acest sens, menționăm că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a primit, până la această dată, nicio sesizare sau informare din partea autorităților publice cu atribuții în desfășurarea procesului electoral, a organelor de politie sau a altor instituții.
Totodată, precizăm că în noul context, al desecretizării documentelor care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT, PÎCCJ analizează în acest moment elementele de natură să determine declanșarea unei investigații penale, infracțiunile față de care se vor face cercetări și structura de parchet competentă”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.
Comments are closed.