Comisia de urbanism din cadrul Consiliului Local Sector 6 analizează vineri două Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD) care vizează Cartierul Energiei, un proiect al ELCEN, în care compania de stat vrea să investească 50 de milioane de euro în patru clădiri de birouri și una pentru evenimente.
„Vineri avem comisia de urbanism, în care se vor analiza 15 PUD-uri! Mi-au atras atenția două în special, cele pentru Cartierul Energiei!
Asta, dacă nu știați cu ce se ocupă ELCEN în timp ce o treime din blocurile din București nu au caldură.
Dar ce este Cartierul Energiei? Un ansamblu format din 4 clădiri de birouri, plus una de evenimente, ce ar urma să găzduiască, după finalizare, sediile centrale ale principalelor companii energetice de stat și pe cele ale autorităților publice din domeniu
Fix de ce aveam nevoie, nu?”, a transmis Mihaela Ștefan, fost viceprimar al Sectorului 6, în prezent consilier local USR.
Aceasta a arătat că numai studiul de fezabilitatea a costat 4,5 milioane de lei plus TVA.
„Asta în timp ce zilele trecute ELCEN spunea ca nu are bani sa modernizeze infrastructura de producție din cauza PMB și, repet, peste 3000 de blocuri sunt astăzi în situația de a nu avea caldură sau a avea caldură sub parametri”, a mai scris Mihaela Ștefan.
Cartierul Energiei, investiție 50 de milioane de euro. Constructor: firma implicată în blocul din cimitirul Belu
Cartierul Energiei este un proiect al Electrocentrale București (ELCEN), construit pe două terenuri alăturate CET Grozăvești care aparțin companiei controlate de Ministerul Energiei.
De altfel, în cele patru blocuri de birouri se vor muta și celelalte companii deținute de Ministerul Energiei și va fi sediul central al acestui minister, scria anul trecut Economica.
Terenurile, aflate în apropierea Grădinii Botanice, au împreună 18.200 de mp. Cartierul Energiei va fi format din clădiri de opt etaje, cu o înâlțime maximă de 39 de metri și suprafețe desfășurate de peste 20.000 de mp fiecare.
Cele de birouri sunt proiectate să găzduiască până la 3.500 de persoane, angajați și vizitatori. Înălțimea maximă este „relativ redusă în raport cu potențialul maxim de dezvoltare, respectând relația altimetrică cu Grădina Botanică și Palatul Cotroceni, cele 2 repere majore la care se raportează complexul propus″, afirmă ELCEN.
„Mergem înainte cu proiectul, evident ne interesează să obținem toate aprobările pe partea de urbanism, și continuăm și cu studiul de fezabilitate.
Cât despre finanțare, analizăm această situație, și va fi fie finanțare bancară, pentru că noi nu avem bani pentru un asemenea proiect, fie atragerea unui partener privat care să vină și să finanțeze. Investiția în acest proiect este de circa 40-50 de milioane de euro”, declara tot anul trecut Claudiu Crețu, directorul general al Electrocentrale București.
Între timp, acesta a fost trimis în judecată de către DNA, pentru mită, și a fost demis de la conducerea ELCEN.
CITEȘTE ȘI: Doi foști directori ELCEN, trimiși în judecată de DNA pentru luare de mită
Studiul de fezabilitate, realizat de firma care a proiectat și blocul din cimitirul Belu
În septembrie anul trecut, au fost desemnate firmele ce se vor ocupa de studiul de fezabilitate pentru Cartierul Energiei, din București. Este vorba de o asociere între Vego Concept Engineering (lider) și Vego Design Expertise, iar subcontractant va fi Evo Project Design.
Firmele au la dispoziție cinci luni pentru a realiza documentația. De altfel, Vego Concept Engineering s-a ocupat și de elaborarea PUD-urilor pentru acest proiect, scrie Agenda Construcțiilor.
Pe de altă parte, societatea Vego Design Expertise este implicată în scandalul blocului construit în cimitirul Belu, care a izbucnit în campania electorală pentru Primăria București, de anul trecut.
Compania a proiect blocul de 11 etaje, amplasat la doar câțiva metri de mormintele din cimitirul istoric al capitalei.
În același timp, grupul Vego are legături mai vechi cu Primăria Sectorului 6, de la care a câștigat mai multe contracte pe bani publici.
ELCEN, în ianuarie 2026: Lucrăm cu echipamente vechi de 60 de ani
Pe 6 ianuarie anul acesta, reprezentanții Electrocentrale București afirmau, în contextul faptului că 3.500 de blocuri au rămas fără apă și căldură într-o perioadă geroasă, că nu pot face mai mult pentru că „echipamentele din CET București Sud funcționează de peste 50–60 de ani, iar menținerea lor în exploatare este rezultatul eforturilor continue ale specialiștilor ELCEN, în condițiile unei subfinanțări îndelungate.”
Compania controlată de Ministerul Energiei a invocat, pentru vechimea echipamentelor, faptul că nu are destui bani pentru retehnologicare, în condițiile în care are de recuperat de la Termoenergetica, societate a Primăriei Capitalei, datorii de aproximativ 1,5 miliarde de lei.
„[Datoria] pune o presiune economică majoră asupra companiei și afectează capacitatea de a susține mentenanța, investițiile și plata furnizorilor.
Lipsa investițiilor majore realizate la timp a condus la inexistența unor capacități de rezervă care să poată prelua imediat producția în cazul indisponibilizării temporare a unui grup energetic. Această vulnerabilitate este o consecință directă a subfinanțării cronice a sistemului și a întârzierii programelor de modernizare”, mai afirmau reprezentanții ELCEN.
Atât timp cât sistemul energetic funcționează cu echipamente foarte vechi și fără modernizări majore, riscurile repetării unor astfel de incidente tehnice nu pot fi eliminate complet. „De aceea, investițiile în modernizarea centralelor sunt esențiale”, mai transmitea compania.
Foștii directori ai ELCEN care au gândit Cartierul Energiei, trimiși în judecată de către DNA
Claudiu Crețu-Sârbu, la data faptelor director general al ELCEN, a fost acuzat de luare de mită, și Cristian Zamfiroi, fost director comercial, de mită și complicitate la luare de mită.
Potrivit rechizitoriului, la 1 iulie 2025, Claudiu-Ionuț Crețu-Sârbu ar fi primit, prin intermediul lui Cristian-Andrei-Cornel Zamfiroi, suma de 40.000 de lei de la reprezentantul unei societăți comerciale, în legătură cu urgentarea aprobării unor plăți pentru facturi emise către ELCEN.
Suma ar fi fost remisă într-un birou al unei firme din București și predată ulterior directorului general.
De asemenea, la 30 iulie 2025, Zamfiroi ar fi pretins suma de 50.000 de lei de la administratorul unei alte societăți comerciale aflate în relații contractuale cu ELCEN, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu. Administratorul ar fi promis remiterea banilor, susțin procurorii.