Peste 210.000 contracte de muncă pentru angajați străini erau înregistrate în România la finalul anului 2023. Guvernul a aprobat pentru anul acesta, încă o cotă de 100.000 de contracte. Care sunt riscurile la care se supun lucrătorii străini am discutat în cadrul dezbaterii „București Migrant. Noua realitate”, organizată de Buletin de București în cadrul Street Delivery.
Raluca Teodor, manager de proiect al inițiativei „Bridging Communities” din cadrul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), unul dintre experții invitați la dezbatere, a explicat faptul că există riscuri considerabile în procesul migrației, din cauza implicării limitate a statului și al rolului tot mai important al agențiilor de recrutare.
Riscurile la care se supun lucrătorii străini: oportunități pentru abuzuri
„Sistemul din România seamănă un pic cu sistemele din orient”, a declarat Raluca Teodor, în timpul dezbaterii despre viața angajaților străini din Capitală, organizată de Buletin de București.
Aceasta a evidențiat faptul că statul joacă un rol minim pe parcursul întregului proces de angajare a migranților economici.
Odată ce lucrătorii străini obțin permisul de muncă de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), controlul instituțional devine aproape inexistent.
„Prerogativele instituțiilor de a verifica ce se întâmplă în tot acest proces sunt minime”, a explicat Raluca Teodor.
Acest vid de supraveghere guvernamentală creează oportunități pentru abuzuri, pe fondul influenței sporite a agenților economici și a agențiilor de recrutare.
Asta reprezintă un risc major, pentru că jocul e făcut în mare parte de către agenți economici și agenții de recrutare.
CITEȘTE ȘI: Ediție specială Buletin de Bucureşti dedicată Generaţiei Z. Descarcă varianta electronică
Experta spune că nu doar agențiile din România sunt în centrul acestor discuții, ci și cele din țările de origine ale migranților.
Unele percep taxe exagerate, forțând migranții să își pună gaj bunurile, inclusiv casele sau terenurile, pentru a putea ajunge la muncă în Europa.
Această „privatizare a guvernanței migrației,” după cum o descrie experta, ridică semne de întrebare cu privire la modul în care statul ar putea interveni pentru a proteja drepturile și bunăstarea lucrătorilor străini.
„Asistăm oarecum la o privatizare a guvernanței migrației, inclusiv în ceea ce privește inspecțiile care pot fi făcute și cum poate interveni statul”, a menționat experta, bazându-se și pe concluziile studiului Bridging Communities: Un studiu exploratoriu privind imigrația pentru muncă în România, publicat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
CITEȘTE ȘI: Cei mai mulți muncitori străini din România vin din Nepal. Un sfert muncesc în București
Cei mai mulți muncitori străini din România vin din Nepal
9% din cei peste 211.000 de lucrători din afara României înregistrați la finalul anului 2023 provin din Nepal
Pe locul 2, urmează îndeaproape persoanele din Turcia, care reprezintă 8% din totalul muncitorilor, apoi Italia și Sri Lanka, fiecare contribuind cu 7%.
Datele pentru anul 2023 arată că principalele țări de origine ale cetățenilor străini din România, cu excepția țărilor europene (inclusiv Turcia), provin predominant de pe continentul asiatic, în special din țările din Asia de Sud.
„Migrația din Italia și Turcia este atribuită legăturilor istorice și prezenței comunităților locale stabilite, factori care facilitează fluxuri migratorii substanțiale între aceste țări și România.
Aceste legături pot cuprinde legături culturale, istorice sau economice comune, creând un mediu favorabil migrației”, menționează studiul Bridging Communities: Un studiu exploratoriu privind imigrația pentru muncă în România, publicat de FDSC.
Acești muncitori străini din România joacă un rol critic în industrii precum construcțiile, retailul și ospitalitatea, contribuind la dezvoltarea economică a României într-un moment în care țara se confruntă cu o penurie de forță de muncă.
CITEȘTE ȘI: Cei mai mulți muncitori străini din România vin din Nepal. Un sfert muncesc în București
