Peste jumătate dintre românii care locuiesc la bloc (65%) fie nu-și cunosc vecinii, fie îi cunosc foarte puțin, însă majoritatea (80%) și-ar dori să se înțeleagă mai bine cu aceștia și să poată apela la ei în caz de nevoie. Programul încărcat și nevoia de spațiu personal rămân principalele motive pentru care românii sunt reticenți să formeze relații mai strânse cu vecinii lor, potrivit celui mai recent studiu realizat de organizația neguvernamentală Între Vecini.
„Cheia dezvoltării unei comunități – problemele”
Soluționarea unor probleme comune este principalul motiv care i-ar putea determina pe români să-și cunoască vecinii mai bine (68%). În continuare, podiumul este împărțit de dorința de a construi o comunitate mai strânsă și proiectele comune din cartier (32%). La polul opus, ocaziile de socializare (26%) și interesul comun pentru activități/ hobby-uri (21%) au înregistrat cele mai mici valori.
Dacă pentru cei din mediul rural vecinii încă sunt considerați stâlpii comunității, la oraș, lucrurile stau destul de diferit, așa cum se remarcă și din prioritizarea nevoilor. Astfel, potrivit datelor întrevecini.ro, cele mai arzătoare probleme ale românilor care locuiesc la bloc sunt:
Când vine vorba despre implicarea în rezolvarea problemelor comunității, majoritatea respondenților (52%) se arată oarecum deschiși să se implice, însă în funcție de situație. Circa o treime (29%) declară că s-ar implica cu siguranță, în vreme ce 12% susțin că nu s-ar implica, dar ar fi dispuși să susțină inițiativele altora. Doar 6% afirmă că deocamdată nu s-ar implica deloc.
„Radiografia pe vârste” a relațiilor de la bloc
Dacă ne uităm la vârsta respondenților, în general, persoanele sub 27 ani au o relație formală, distantă cu vecinii lor. Un procentaj semnificativ (41%) preferă ca lucrurile să rămână așa, pe când 20% dintre participanți nu sunt deschiși nici măcar la a-și cunoaște vecinii.
Și generația Y (28-43 ani) se declară reticentă în a-și cunoaște vecinii, motivul principal fiind teama invadării spațiului personal.
În schimb, generațiile X (44-59 ani), respectiv baby boomers (60-78 ani) par cele mai apropiate de vecinii lor și chiar încurajează interacțiunea socială.
Studiul s-a desfăşurat online, pe un eșantion format din 1002 respondenți, „reprezentativ pentru universul persoanelor cu vârsta 18+ din România, utilizatori de internet, care locuiesc în mediul urban și periurban, în blocuri de locuințe”.
Schimbarea vine de la… un vecin
Referitor la experiența comunităților în care s-a implicat, Sabina Mihăilescu, cofondatoare a ONG-ului “Între Vecini”, declară că „e important să fie două-trei persoane cu inițiativă și după se activează toată lumea”.
Inițial, relațiile sunt destul de reci, cu excepția celor doi-trei vecini care chiar aplică în programul nostru și vor să aducă schimbarea la ei la bloc. Însă, ulterior, trec printr-un proces de construire a comunității și mai cooptează vecini, sunt perseverenți, mai vorbesc, mai adună și până la urmă, chiar se încheagă ceva frumos.
Sabina Mihăilescu, General manager la “Între Vecini”
Oricine își dorește o schimbare, își poate asuma rolul de „lider de opinie” al blocului: „de la părinți cu copii, oameni care au trăit în străinătate și au văzut niște modele de bune practici și s-au întors, la pensionari care au mult timp și își doresc să facă ceva cu comunitatea lor, la tineri profesioniști care pur și simplu se înțeleg bine cu vecinii lor”.
CITEŞTE ŞI:
