Reclamele pentru jocurile de noroc au ajuns să fie din ce în ce mai agresive în toată țara, dar mai ales în București. De la afișe stradale, bannere de zeci de metri care acoperă câte un bloc întreg, până la cele din zonele nevralgice ale orașului, cum ar fi mijloacele de transport în comun, pe care le utilizează miliaone de oameni. În ultimii cinci ani, bucureștenii care au călătorit cu metroul, tramvaiul, troleibuzul și autobuzul au fost expuși la reclame care le promiteau câștiguri și bonusuri imense dacă devin „jucători“. Sumele încasate de Societatea de Transport Public București în intervalul 2019-2022 au fost de peste 121 de mii de euro pentru a promova jocurile de noroc, iar Metrorex a primit, în perioada 2018-2022, peste 64 de mii de euro pentru a afișa astfel de mesaje.
Sume modice, cu efecte maxime
Casele de jocuri de noroc sunt aproape pe fiecare stradă din Capitală, inclusiv în cele mai circulate zone ale Bucureștiului. Reclamele au început să apară atât pe clădiri comerciale, cât și pe imobile sau bunuri deținute de instituții ale Statului Român.
Deși conform specialiștilor, aceastea promovează afaceri cu risc, banii pe care-i plătesc instituțiilor sunt puțini, cu toate că expunerea e maximă, mai ales când vorbim de punctele cheie ale orașului.
Conform datelor obținute de Buletin de București de la Agenția FRAMES, în industria jocurilor de noroc lucrează, la nivel național, 50.000 de persoane, pentru 12.000 de de săli de pariuri sportive, bingo, cazinou, loterie și sunt deținute de 690 de firme.
În 2022, toate aceste firme au avut o cifră de afaceri de aproximativ 2 miliarde de euro.
70% din această piață este reprezentată de București, susțin reprezentații Agenției FRAMES.
O parte dintre casele de jocuri de noroc au pus reclame în autobuze, troleibuze, tramvaie și metrouri, iar pentru aceste reclame STB și Metrorex, companiile care gestionează transportul bucureștean au primit doar 200 de mii de euro în ultimii patru ani.
Un calcul simplu ne arată că doar 0,014% din banii pe care îi învârt casele de jocuri de noroc, în Capitală, au fost cheltuiți pentru ca bucureștenii să fie expuși la reclame în punctele nevralgice ale orașului: cele ale transportului în comun.
Pentru a înțelege mai bine dimensiunile industriei jocurilor de noroc, reporterii Buletin de București au discutat cu consultatul economic Adrian Negrescu. Acesta susține că autoritățile din Capitală au rămas în urmă cu industria publicității prin faptul că orașul este împânzit de reclame la jocuri de noroc, fără să fie taxate suplimentar.
„Industria publicității din România a rămas în urmă, din punctul meu de vedere, prin prisma prin care tratează afacerile cu risc potential cum sunt industria de gambling și sectorul de tutun încălzit. Capitala și marile orașe au fost împânzite cu astfel de reclame, fără ca autoritățile să prevadă, prin intermediul unei legislații dedicate, o taxă suplimetară. Aceste două vicii, tutunul și jocurile, sunt de natură să influențeze comportamentul social, iar accesul pe piață trebuie foarte bine reglementat. Cred că am putea aduce în discuție o taxare suplimentară, ori o înăsprire a costurilor de publicitate pentru astfel de industrii“, a declarat Adrian Negrescu.
Consultantul economic a mai spus și că sumele mici pe care STB și Metrorex le-a încasat de la casele de pariuri pentru reclamă arată și o problemă de management a acestor companii, care nu sunt în stare să atragă de pe piață mai mulți bani.
„Ne putem întreba de ce STB și Metrorex depind într-o proporție covârșitosre de banii publici, de ce aceste companii nu reușesc să facă bani din publicitate la nivelul celorlalte companii similare din alte orașe europene. E o problemă de management, e o problemă de adaptare a afacerii la noile realități economice“, a completat Adrian Negrescu.
Metrorex, reclame în metrouri, lifturi și aparate de taxare
Compania care gestionează transportul subteran din Capitală a transmis, pentru Buletin de București, că în ultimii cinci ani au existat 9 colaborări cu agenții media care au pus afișe despre casele de jocuri de noroc. Aceste colaborări au adus în conturile Metrorex doar 64.666 mii de euro.
Mesajele care promovau agențiile de pariuri au fost puse atât în metrouri, în lifturile din stații, dar și pe aparatele de taxare, conform informațiilor transmise de Metrorex.
Spre exemplu, compania a primit 30 de euro pentru o reclamă afișată timp de o lună la aparatele de taxare, iar pentru o reclamă afișată în interiorul sau exteriorul metroului timp de o lună a primit 3.800 de euro.
Metrorex spune că multe dintre reclame au fost puse în contextul Campionatului European din 2020, care a avut loc și în București. Însă, datele arată că în 2021, când a avut loc EURO compania a primit doar 17,4 mii de euro pentru reclame.
Mai mult, într-un răspuns transmis către Buletin de București, Metrorex susține că „răspunderea privind conținutul mesajelor inscripționate revine partenerilor“. În completare au spus că reclamele nu trebuie să promoveze „produse sau servicii dăunătoare vreunei categorii de public“.
În final, compania susține că a transmis agențiilor media că nu o să mai colaboreze cu case de jocuri de noroc.
„Pentru a ne asigura în plus față de aceste aspecte, Metrorex a transmis deja agențiilor media că nu va mai derula colaborări cu amplasare de mesaje pentru vizualuri legate de case de pariuri“, se arată în răspunsul transmis de Metrorex.
STB, reclamă în tramvaie, autobuze și troleibuze
Societatea de Transport Public București a primit peste 121 de mii de euro de la agenții media pentru a afișa mesaje care promovează jocurile de noroc. Colaborările au început în 2019, cu un contract de puțin peste 2.000 de euro.
În anul pandemic 2020, nu au existat afișe puse în mijloacele de transport ale STB, însă fenomenul a explodat un an mai târziu, în 2021. Atunci compania care gestionează transportul de suprafață a primit peste 35 de mii de euro să promoveze jocurile de noroc.
În 2022, reclamele s-au dublat, iar banii încasați de STB de pe urma acestor reclame au depășit suma de 80 de mii de euro într-un singur an.
Cele mai multe afișe au fost amplasate în tramvaie, cele mai mari mijoloace de transport ale STB, care pot avea o capacitate de transport de până la 300 de persoane. De asemenea, troleibuzele și autobuzele, fie că vorbim de cele Otokar sau Mercedes, au afișat reclame de aproape 39 de mii de euro.
Agențiile de pariuri au dat bani și pentru ca STB să pună afișe pe indicatoarele publicitare pe care le deține, însă suma primită pentru acest tip de publicitate a fost de doar 4.800 de euro.
STB a primit în total 23 de contracte de publicitate de la agenții media care lucrează cu casele de jocuri de noroc și pariuri sportive. În cele mai multe cazuri, un contract se desfășura pe durata unei luni. Ceea ce înseamnă că aproxiamtiv 23 de luni, autobuzele, tramvaiele și troleibuzele au avut constant reclame la jocuri de noroc pe care să le vadă bucureștenii care foloseau aceste mijloace de transport. Diferența era că de la o lună la cealaltă se schimba casa de jocuri de noroc care era promovată.
„Un fenomen social neconstructiv“
Pentru a înțelege mai bine abundența de reclame asupra cetățenilor, reporterii Buletin de București au discutat cu sociologul Dani Sandu.
Dani Sandu susține că reclamele la jocurile de noroc prezente în mijloacele de transport din Capitală normalizează un fenomen social neconstructiv. Mai mult, acesta a spus că prin faptul că reclamele apar pe bunuri ale unor instituții ale statului jocurile de noroc devin mult mai legitime pentru populația largă.
„Personal cred că a pune reclamele pentru anumite activități pe bunuri deținute de instituțiile statului, care oferă servicii publice, cum sunt Metrorex și STB e aproape ca și când ai pune reclamele la case de pariuri pe școală sau pe o primărie. Este o formă indirectă de legitimare. E altceva când apare o reclamă de genul pe o clădire comercială. În momentul în care apare pe o instituție pe care tu o asociezi cu grija statului pentru tine, ea devine mult mai legitimă și probabil mai convingătoare“, a spus Dani Sandu.
Reclamele la jocuri de noroc puse peste tot îi ajută și pe cei care deja le practică să nu se mai simtă stigmatizați.
„Pentru cei care folosesc jocurile de noroc, reclamele puse peste tot le face să pară mai puțin amenințătoare. Dacă peste tot pe unde te întorci sunt jocuri de noroc nu mai este atât de condamnabilă de către societatea largă. Ceea ce face să dispară rușinea“, a declarat Danis Sandu.
De asemenea, sociologul care a stat de vorbă cu reporterii Buletin de București a spus că cei mai afectați de acest fenomen sunt tinerii. Dacă devin jucători până la 21-22 de ani există șanse de 60% ca ei să rămână jucători pentru tot restul vieții și să facă din această activitate un hobby.
„Dacă ne gândim la jocurile de noroc ca la o activitate de tip hobby , procesul de conștientizare spune că dacă încerc chestia asta în tinerețe, până pe la 21-22 de ani, sunt șanse mult mai mari ca 60% să aibă activitatea asta ca hobby tot restul vieții lor. Ăsta este interesul proprietarilor jocurilor de noroc, să te facă un jucător e tip recurent“, a continuat Dani Sandu
Acesta a explicat și care sunt cauzele pentru care românii ajung, într-un număr mare, să parieze sau să frecventeze păcănelele. Dani Sandu susține că predispuși sunt cei care simt că nu-și controlează finanțele și nici alte aspecte din viață și caută scurtături pentru a obține antumite beneficii.
„Dorința de a juca vine dintr-o lipsă de încredere că tu îți controlezi banii, viața și viitorul. Practic, oamenii încep să recurgă la fel și fel de modalități prin care încerci să obții niște beneficii importante prin scurtături“, a mai spus sociologul.
Unde-i lege, nu-i noroc
Fenomenul publicității la jocurile de noroc a explodat în ultimii ani, când stâlpii de pe cele mai circulate bulevarde ale Capitalei s-au umplut de steaguri și afișe care promovau acest tip de afaceri, iar la televizor rulau zeci de reclame pentru jocuri de noroc și pariuri sportive în fiecare zi.
În legătură cu publicitatea stradală la jocuri de noroc există un proiect de lege prin care inițiatorii vor ca reclamele stradale să nu fie mai mari de 30 de metri, iar reclama la TV pentru jocuri de noroc să fie disponibilă doar noaptea. Proiectul aparține mai multor parlamentari PNL, AUR și USR. Acest proiect de lege a fost deja aproba de către Senat și a fost trimis la Camera Deputaților pentru dezbatere.
De asemenea, o altă inițiativă legislativă vrea să dea mai multă putere primăriilor și să reglementeze ca agențiile de jocuri de noroc să poată fi amenajate doar după ce primesc aviz de la primărie.
Ambele inițiative legislative nu au un termen clar de implementare.
