Un memoriu trimis conducerii Spitalului Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” București, chiar de către coordonatorul Unității Funcționale de Arși (UFA) cercetat penal, descrie un sistem medical la limita prăbușirii. Documentul, datat 20 octombrie, detaliază subfinanțarea cronică și supraaglomerarea forțată a secției, singura de acest fel rămasă funcțională în Capitală după închiderea Centrului de Arși de la Floreasca.
Informațiile au fost publicate de jurnalista Carla Tănasie la doar câteva zile după ce medicul inculpat, implicat în gestionarea UFA, a fost reținut pentru 24 de ore de procurori.
Acesta este cercetat pentru ucidere din culpă și este acuzat că nu ar fi evaluat corect arsurile de pe spatele unui pacient, care a decedat ulterior. Deși cazul a generat un scandal public, memoriul transmis înainte de reținere subliniază criza structurală care afectează tratamentul marilor arși în România.
Capitala, „aproape descoperită”
Memoriul transmis de coordonatorul UFA arată că, în urma închiderii Centrului de Arși de la Spitalul Floreasca, Bucureștiul și regiunile din sudul țării – care cumulează peste 60% din populația României – au rămas practic fără infrastructură adecvată pentru tratamentul pacienților cu arsuri grave.
Această realitate pune o presiune imensă, considerată „fără precedent”, asupra Unității Funcționale de Arși din Spitalul „Bagdasar-Arseni”. Conform documentului, rețeaua națională de tratament a marilor arși este drastic diminuată și generează probleme grave de sănătate publică și siguranță națională.
Secția, supraaglomerată
Unitatea Funcțională de Arși din cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” dispune, în prezent, de doar 6 paturi în total: 3 pentru Terapie Intensivă (ATI-Arși) și 3 pentru arsuri postcritice.
În ciuda capacității oficiale, memoriul dezvăluie că secția gestionează, în mod curent, simultan, 11-12 pacienți cu arsuri. Această practică echivalează cu depășirea dublă a capacității legale.
Situația este agravată de faptul că aproximativ 70% dintre pacienți nu sunt din București sau județele limitrofe, pentru că UFA preia cazuri din întreaga țară.
Subfinanțare cronică și lipsa infrastructurii de bază
Deficitul de infrastructură este dublat de o finanțare insuficientă. Bugetul alocat prin Programul Național AP-Arsuri derulat la „Bagdasar-Arseni” nu este corelat cu volumul real de pacienți tratați.
Această discrepanță ar afecta achiziția de materiale sanitare, dezinfectante, echipamente de terapie intensivă și materiale biologice esențiale, precum matricea dermică sau „piele de substituție”.
În plus, medicul subliniază în memoriu absența băncilor de piele din România. Această lipsă reduce semnificativ șansele de supraviețuire pentru pacienții cu arsuri extinse și limitează posibilitățile terapeutice.
Măsuri de urgență solicitate
În urma unei întâlniri din 16 octombrie 2025 cu șefii structurilor de arși și reprezentanți ai Ministerului Sănătății, s-a confirmat necesitatea unei intervenții rapide.
Medicul cercetat a solicitat, în regim de urgență, o serie de măsuri, printre care: suplimentarea secției la un total de 12 paturi, completarea de urgență a schemei de personal și alocarea unei Săli de Operație Suplimentare.
Potrivit informațiilor disponibile, managerul Spitalului „Bagdasar-Arseni” ar fi transmis memoriul Ministerului Sănătății și a obținut o alocare de 494 de mii de lei, adică aproximativ 100.000 de euro.
CITEȘTE ȘI Bulevardul Dimitrie Pompeiu va costa cu două milioane de euro mai mult
