Căldura în Capitală s-ar putea scumpi. Noul Consiliu General al Municipiului București va decide dacă prețul gigacaloriei va fi mărit sau nu, în contextul în care bucureștenii plătesc direct doar o treime din costul de distribuție și transport, a declarat edilul Capitalei într-un interviu one2one.
Întrebat de jurnalista Europa Liberă dacă este mulțumit bugetul subvențiilor pentru apă caldă și căldură, Nicușor Dan a explicat cum raportul dintre costul populației și cel al primăriei este de 1:2, astfel:
Nu sunt deloc mulțumit. Dar, în momentul ăsta, gigacaloria costă cam 1.000 lei, adică producție și transport, plus toate pierderile, și bucureștenii plătesc 330 lei. Deci e un raport unu la doi între cât plătesc bucureștenii și cât plătește Primăria. Evident că noi plătim tot din taxele și impozitele bucureștenilor.
Primarul general susține că va aduce în discuție această problemă, însă decizia va aparține noului Consiliu General, cel ce va fi învestit săptămâna viitoare.
CITEȘTE ȘI: Când încep noile mandate ale aleșilor locali din fiecare sector al Capitalei
De altfel, Nicușor Dan susține că prețul de producție și distribuție a gigacaloriei este atât de ridicat din cauza lipsei investițiilor, a declarat Nicușor Dan în interviul one2one.
În acest preț de 1.000 lei intră și investițiile pe care Primăria Capitalei nu le-a făcut ani de zile în rețeaua de termoficare, adică în conducte,
intră și investițiile pe care Ministerul Energiei nu le-a făcut în instalațiile sale de producție. Deci, dacă așa, dacă am bate din palme și totul ar fi nou, în loc de acei 1.000 lei, ne-am duce undeva la 600 de lei.
Prețul gigacaloriei, majorat în 2022
Tariful pe gigacalorie, pentru populație, a fost majorat ultima dată în urmă cu doi ani, de la 164 lei la 330 lei. Decizia a intrat în vigoare de la 1 aprilie 2022.
În același timp, Nicușor Dan declară că „sistemul de subvenție masivă pentru încălzire răspunde acestei necesități de a păstra oamenii în sistemul centralizat”.
Mai precis, în cazul unei scumpiri foarte mari, există riscul debranșării. Acesta a fost motivul pentru care costul nu a crescut și mai mult:
„Asta ar fi o adevărată catastrofă: ca fenomenul de debranșare să fie foarte mare și, în felul ăsta, să fie și mai ineficient și, până la urmă, să ajungem în colaps. (…)
El răspunde acestei necesități de a păstra oamenii în sistemul centralizat. Pentru că deja suntem într-un oraș foarte poluat și să te duci cu câteva sute de mii de noi instalații individuale, centrale individuale, ar fi mult prea mult pentru acest oraș”.
