Buletin de București a stat de vorbă cu Raluca Fișer, expertă în transport durabil și președinta organizației Green Revolution, pentru a afla mai multe despre mersul cu bicicleta în București.
Capitala are un Masterplan Velo, care prevede construirea a 150 de kilometri de rețea principală de piste de biciclete şi 400 de kilometri de reţea secundară, menită să asigure conexiuni între zonele rezidenţiale şi principalele puncte de interes: locuri de muncă, şcoli, zone comerciale şi instituţii publice.
Raluca Fișer este cea care a condus începând cu 2018 și World Cycling Alliance, însă tot ea este cea care a dat șansa bucureștenilor să meargă pentru prima dată cu bicicleta în regim de închiriere prin Capitală.
Mai mult, a inițiat prima organizație media românească dedicată legislației de mediu, Green Report, pornind de la o revistă de profil.
***
Buletin de București: Cât de bună este actuala formă a Masterplanului Velo? Este prietenos cu cerințele bicicliștilor? Necesită în viziunea dumneavoastră vreo schimbare?
Raluca Fișer: În primul rând este important că avem un Masterplan Velo pentru că, atâția ani de zile, acesta a fost dezideratul nostru, al tuturor celor care lucrăm în zona de protecție a mediului și promovare a transportului alternativ și sustenabil. Ne-am dorit să avem o planificare la nivel de Capitală.
Este un prim pas extrem de important care urmează să fie implementat. Orice program se poate îmbunătăți, dar ideea este să nu începem să criticăm orice pas bun în direcția corectă și să dăm suport acolo unde trebuie.
Obiectivul unui astfel de masterplan este cu siguranță să fie prietenos cu bicicliștii, atâta timp cât este inclus și într-un plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD).
Acesta trebuie să le ofere bicicliștilor rute mai sigure, mai rapide și să promoveze mersul cu bicicleta, însă din acest punct de vedere consider că Masterplanul Velo se îndreaptă în direcția corectă.
Am observat faptul că în plan sunt prevăzute mai multe piste de biciclete ce urmează a fi trasate pe străzi secundare. Este vorba despre acele străzi „printre blocuri”. Credeți că dezvoltarea unor astfel de trasee este o inițiativă ce trebuie încurajată?
Aici cumva planul se îndreaptă într-o direcție în care lucrurile vor fi tot timpul împărțite. Eu cred că atâta vreme cât oamenii sunt civilizați în trafic și știu să se respecte, nu este nevoie să tragem astfel de linii peste tot, în toate sectoarele și pe toate străzile. Am putea pur și simplu să nu avem nevoie de astfel de marcaje mai ales pe străduțele mici.
Cu toate acestea, dacă ținem cont de faptul că nu suntem atât de dezvoltați la capitolul de susținere a biciclistului și promovare a mersului pe bicicletă, cred că foarte multă lume este speriată în continuare și simte nevoia acestei siguranțe rutiere pe care pista ne-o conferă, fie că este ea segregată sau doar desenată.
Eu personal nu sunt susținătoarea acestor segregări, iar dacă ne uităm la ce se întâmplă în parte de planificare urbană în alte orașe europene se renunță la această măsură și se găsește loc pentru toți participanții la trafic.
Pentru moment însă este o măsură bună pentru educarea populației și promovarea transportului alternativ, astfel încât să crească acest mix modal. Avem nevoie de această schimbare nu numai pentru mișcare, cât și pentru calitatea aerului.
Va contribui Masterplanul Velo la scăderea numărului de accidente în care sunt implicați bicicliștii? Când vom simți o diferență în statistică?
Obiectivul este evident. Suedia, spre exemplu, a fost prima țară care a avut un plan strategic foarte clar, acela de a avea zero persoane grav rănite pe partea de biciclete, scop pe care l-au atins anul trecut. Sigur că acesta este dezideratul oricărui plan – să crească siguranța și numărul de utilizatori.
Pe de altă parte, astfel de rezultate vom vedea atunci când o să avem Masterplanul implementat în totalitate, în primă parte. Acesta însă ar trebui dublat și de campanii de conștientizare precum s-au făcut pentru motociclete, de către Poliția Română.
Cred că e nevoie de astfel de campanii pentru a prinde mai mult curaj. Avem nevoie de o creștere a masei critice, pentru a fi mai vizibili în spațiul public. Va depinde însă de planurile primăriei.
CITEȘTE ȘI: Cafeneaua BdB | Titi Aur, pilot de raliu: „Traficul din Bucureşti s-a modificat… bine rău”
Cine este Raluca Fișer
Raluca Fișer a lansat în 2007 Green Report, prima publicație media românească specializată pe mediu, iar în 2009, a fondat Asociația Green Revolution, primul ONG românesc de ecologie urbană.
Green Revolution și-a propus să facă orașele din România „mai verzi, mai curate și mai prietenoase cu mediul înconjurător, prin educația comunităților de a adopta un stil de viață mai sustenabil și prietenos cu mediul înconjurător”, proiectele lor ajungând, la nivel național, la peste 3, 6 milioane de oameni.
Tot în 2009, Green Revolution, condus de Raluca Fișer, a pus la dispoziția bucureștenilor primele biciclete de închiriat și, ulterior, în 2016 a construit primul sistem de bike-sharing automatizat, denumit iVelo, sistem care s-a extins și în alte orașe ale țării precum Timișoara, Constanța, Brașov sau Aiud.
În 2018, Raluca Fișer a fost aleasă președintă a World Cycling Alliance, Green Revolution fiind singura organizație din România reprezentată în conducerea Federațiilor Internaționale de Ciclism.
Organizația a inițiat și finalizat proiectul pentru Legea Picnicului, adoptată în anul 2012.
Gala Green Report premiază, din 2020, proiectele de sustenabilitate inițiate de companii, asociații sau instituții publice sau private din țară.
În 2021, Green Report, coordonată de Raluca Fișer, a organizat primul târg de jucării folosite, “2nd Life”, eveniment anual care își propune să redea jucăriilor nefolosite o nouă viață, educând în același timp copiii în spiritul celor 3 R: Refolosește, Repară, Reciclează.
În 2023, Raluca Fișer a inițiat și coordonat proiectul independent “iVelo & Aerlive”, un proiect de monitorizare a calității aerului la 10 stații iVelo plasate în București.
În același an, Raluca Fișer a lansat podcastul despre mediu Green Report Podcast, înscris în stategia prin care promovează introducerea bicicletei că mijloc de transport alternativ, reducerea consumului de energie, folosirea surselor regenerabile și a tehnologiilor verzi, implementarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor. (sursa)
Cum îi convingem pe bucureșteni să pedaleze, în detrimentul confortului asigurat de mașină? Cum prindem acel curaj despre care ați vorbit?
Eu cred că argumentele sunt multiple și nu ar trebui să ne uităm numai la cele care aduc un bine orașului, deci calitatea aerului. Știm că transportul cu bicicleta este mai rapid decât cel cu alte vehicule. Dacă în orașe, în Europa, media de viteză cu care se deplasează mașinile este de 17 kilometri pe oră, cu bicicleta este ceva mai mare, undeva pe la 19, deci avem o viteză ceva mai rapidă.
Apoi, componenta de sănătate este foarte importantă în zona de obezitate infantilă. Dacă ne uităm la rezultatele ultimului sondaj al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), rata obezității infantilă este în creștere, fiind cauzată de lipsa de activitate sportivă, de mișcare. Totuși, un argument suplimentar ar mai putea fi și descoperirea orașului, deoarece este mult mai frumos și ești în fapt, mult mai liber decât crezi atunci când îți vizitezi orașul decât dacă ai face asta cu mașina, din punct de vedere al congestiei traficului.
Nu ar trebui să uităm însă nici problema de cost, deoarece este cel mai sustenabil și mai ieftin mod de deplasare.
Green Revolution îi pune pe locuitori în mișcare, atât în parc, cât și prin oraș. Cum a apărut povestea I`Velo? Cum s-a dezvoltat acest proiect?
I`Velo a apărut dintr-o frustrare personală, deoarece în momentul în care m-am întors de la studii, mi-am dat seama că nu am unde să merg cu bicicleta în siguranță, iar într-o discuție cu edilul de la acea vreme l-am întrebat de ce nu avem piste de biciclete.
La momentul respectiv răspunsul a fost „pentru că nu avem statistic”, ceea ce era adevărat – nu existau bicicliști, real vorbind, în transportul modal din 2009 – așa că am facut un pariu și am zis că noi vom aduce bicicliștii, iar edilul va dezvolta infrastructura rutieră pe spațiul public pentru că au obligația aceasta din punct de vedere legal.
Așa a apărut I`Velo, pentru a reobișnui omul cu bicicleta și a prinde curaj pentru a se simți confortabil în manevrare ei. De aceea proiectul a fost la început mai mult în zona de agrement.
Ulterior, obiectivul nostru a fost foarte clar. Am transformat proiectul într-un sistem de bike-sharing automatizat, care promovează transportul utilitar cu bicicleta. Fie că mergi la birou, la școală sau la cumpărături, ori iei să te plimbi prin oraș, I`Velo este un mijloc de transport. Nu mai este un mijloc destinat exclusiv agrementului.
Cât despre dezvoltare, anul viitor venim cu un sistem nou la nivel mondial, pentru că vom continua montarea noilor stații în oraș. Am scos deja stațiile de ridicare a bicicletelor vechi și vom adăuga și o flotă nouă de biciclete, atât normale cât și electrice, însă vom avea și alte surprize în hub-ul nostru de mobilitate.
Dacă ne raportăm la succesul proiectului, acesta se datorează utilizatorilor I`Velo, pentru că am strâns între timp niște milioane de oameni care au pedalat pe bicicletele noastre și au făcut de câteva ori înconjurul Pământului ca număr de kilometri parcurs, ceea ce arată că există această dorință de mers cu bicicleta. Sigur că toate sunt dublate de echipa noastră, Green Revolution, în tot ceea ce înseamnă partea de dialog cu autoritățile locale și centrale de promovare a transportului alternativ.
În schimb, dorința cetățeanului este foarte clară în privința mersului pe bicicletă. Locuitorii își doresc să aibă cum să meargă cu aceste vehicule și vor să aibă unde să pedaleze și să-și parcheze bicicletele în siguranță.
Green Revolution a inițiat în urmă cu mai mulți ani inițiativa legii biciclistului? Acest proiect cum a fost primit?
A fost un demers pe care demult, cu restul organizațiilor non-guvernamentale care promovează mersul cu bicicleta, am încercat să-l facem și să-l înaintăm. Credem cu tărie că este nevoie de o lege dedicată care să promoveze transportul alternativ sustenabil în România.
Mai sunt mulți pași de făcut acolo, pentru că vorbim atât de dreptul pe care biciclistul îl are în spațiul public, cât și de obligațiile pe care le are. De cele mai multe ori, lumea nu înțelege că nu avem doar drepturi.
Trebuie să știm cum să ne facem vizibili, cum să ne echipăm astfel încât să fim vizibili în trafic. Mai trebuie să știm și cum trebuie să fim depășiți de un autovehicul pentru că după cum știm, a apărut o lege care impune depășirea biciclistului cu menținerea unei distanțe de siguranță de 1,5 metri.
Această lege are nevoie și de un enforcement din partea poliției. Dacă te uiți pe stradă de câte ori nu trec mașinile la 20-30 de centimetri de un biciclist?
Ce proiecte ați dori să mai dați Capitalei în următorii cinci ani?
Eu nu pot să dau. Dar dacă vorbim de ce ar trebui să facă edilii, răspunsul meu ar fi că aș vrea un commitment politic și asumat care să preteze real transportului alternativ și care să facă investițiile necesare, cu riscul de a supăra niște automobiliști. Mi-aș dori foarte mult să văd politicieni cu mai mult curaj.
Dumneavoastră ce utilizați pentru a vă transporta în Capitală?
Eu folosesc un mix modal. Merg și cu bicicleta, dar și cu mașina. Merg foarte mult pe jos, cu transportul în comun mai puțin, pentru că am tot ce îmi trebuie în proximitate, să zic așa. Dacă am o zi în care trebuie să alerg la șapte întâlniri și trebuie să fiu pe tocuri iau mașina, dar întotdeauna trebuie să îți pui întrebarea: „Care este cel mai eficient și sustenabil mod de transport?”.
Atunci când plecăm de acasă putem să ne luăm umbrela cu patru roți, dar putem în același timp să ne luăm o umbrelă normală, pentru că știți vorba – nu este prea frig afară, ci ești doar îmbrăcat neadecvat.
Aveți un loc preferat în Capitală?
Îmi place foarte mult zona de nord a orașului pentru că este cea mai verde, dar o ador și pentru partea arhitecturală. Dacă mă uit de la Piața Victoriei spre Herăstrău, Floreasca este zona mea preferată pentru că oferă vibe-ul unui oraș european modern și vibrant. Pe de altă parte sunt și zone cu piste de biciclete, unde se poate merge absolut relaxat cu bicicleta.
CITEȘTE ȘI: Harta pistelor de bicicletă din București incluse în Masterplanul Velo
