Haosul din Capitală, țepele imobiliare, transportul public și defrișările ilegale nu par genul de subiecte care să genereze dezbateri între tineri, însă Silviu Istrate a reușit exact asta. Cunoscut ca „Silviu Faiăr” în comunitatea sa, este un creator de conținut și activist care comentează, cu mult umor și sarcasm, probleme sociale, de la lipsa spaților verzi și traficul sufocant, până la absurditățile pieței imobiliare din București și nevoia de spații dedicate pietonilor.
„Istoria primarilor din București”; „Cel mai blestemat cartier (Militari Residence)”; „Top 3 locuri de parcare în București” și „Cum arată cartierul perfect?” sunt doar câteva dintre videoclipurile care au generat dezbateri și sute de mii de vizualizări pe canalul său de YouTube, unde este urmărit de peste 230.000 de tineri.
Buletin de București a stat de vorbă cu Silviu Faiăr, pentru a afla cum a ajuns să fie „persona non grata” pentru șoferi și agenți imobiliari, dar și despre cum ar vrea el și miile de tineri care îi urmăresc activitatea să arate Bucureștiul.
***
Buletin de București: Capitala este menționată des în conținutul tău, fie că este vorba de haosul urbanistic, trafic sau imobiliare. Ce te face să abordezi astfel de subiecte?
Silviu Faiăr: Dorința de a fi înjurat de șoferi și agenți imobiliari. Nu știu, este o tendință naturală: preocuparea față de mediul în care trăiești.
Dacă nu facem scandal față de problemele de care ne lovim zi de zi, decidenții politici vor crede că totul este în regulă și că nu e nimic de îmbunătățit.
Silviu Faiăr
Așa am ajuns să fim constant în top 10 cele mai aglomerate orașe din lume, ca timp pierdut în trafic. Sau să avem o piață imobiliară complet nereglementată, în care toată lumea se preface că nu există risc seismic și că este ok ca blocurile noi să se construiască pe spațiul verde dintre blocurile vechi.
Care sunt cele mai mari frustrări pe care le ai ca locuitor al Capitalei?
Oho, de unde să încep. Deși Bucureștiul are multe probleme, o s-o selectez pe cea care cred că afectează nediscriminatoriu pe toată lumea: construcțiile ilegale sau cele devenite legale cu ajutorul prietenilor din primării.
Haosul în care funcționează proiectele imobiliare cred că îl poate observa toată lumea: se fac blocuri de multe apartamente în zone care nu au fost proiectate pentru atâta densitate a populației, de multe ori construite ilegal, și de aici reies zeci de probleme.
Ai mai puține spații verzi, ai condiții proaste de locuire, ai mai puțin acces la școli și grădinițe de stat, ai trafic mai mare, ai mai multe mașini care ocupă spațiul public prin parcări ilegale (pentru că, ce să vezi, nu se pot face destule parcări pentru atâția oameni).
Iar toate aceste dezavantaje le poți primi în schimbul unui credit la bancă pe 35 de ani.
Silviu Faiăr
Adică nici măcar nu vorbim de locuințe accesibile pentru majoritatea populației. Uite, de exemplu, un apartament de două camere într-un bloc nou din Drumul Taberei este acum 160.000 de euro.
Acești bani îți pot cumpăra priveliștea aceasta mirifică, direct în apartamentele altora.
Un efect dramatic al construcțiilor ilegale a putut fi văzut zilele acestea în cartierul Militari Residence, de lângă București. O bucată de gheață a căzut de pe acoperișul unui bloc în capul unei femei, omorând-o pe loc.
CITEȘTE ȘI: Ilfov | O femeie din Chiajna a murit după ce i-a căzut în cap o bucată de gheaţă desprinsă de pe un bloc
Sigur, în lege scrie că asociația de proprietari trebuia să se asigure că nu există astfel de pericole. Dar întrebarea care ar trebui pusă aici, din punctul meu de vedere, este: cum a putut fi autorizat un etaj în plus, amenajat într-o mansardă care pare să nu respecte panta minimă impusă de lege, pentru astfel de cazuri (45 grade)? Este evident că un caz de acest gen se poate întâmpla când ai un acoperiș atât de puțin înclinat, permițând acumularea de mai multă gheață și zăpadă care la un moment dat va cădea.
Ai vorbit de multe ori despre impactul pe care îl au mașinile personale și uneori ai fost criticat pentru asta. De unde vin aceste critici?
Criticile sunt foarte de înțeles. Acestea vin de la oameni care n-au nicio vină asupra faptului că le-a fost băgat în cap, de către administrațiile locale, că dacă nu ai mașină ești un cetățean de mâna a doua. De asta n-am cum să mă supăr pe cineva care mă înjură că încurajez mersul cu transportul public.
Hai să luăm un exemplu concret pentru a ilustra această idee: trotuarele. Există o lege nescrisă că mașinile pot parca pe trotuar, blocând accesul pietonilor, atât timp cât nu există alte locuri de parcare. Putem vedea acest fenomen pe marea majoritate a străzilor secundare din București.
Deși există pietoni care sunt nemulțumiți de acest fenomen, poliția locală de sector nu sancționează aceste parcări, respectând mica înțelegere a primarului cu șoferii: „voi mă votați, eu nu pun stâlpișori sau nu vă dau amenzi pentru blocarea trotuarului”.
Silviu Faiăr
Astfel, prin inacțiunea autorităților, legea nescrisă devine o lege oficială pe care nimeni nu o mai pune la îndoială, pentru că așa a fost dintotdeauna: mașinile au prioritate în fața oamenilor, inclusiv în spațiul destinat oamenilor.
În momentul în care primăria și autoritățile nu sancționează șoferii, ba chiar le țin partea atunci când aceștia comit ilegalități de toate felurile, este normal că se naște un sentiment de superioritate și importanță a șoferului față de oricine altcineva.
Ce le răspunzi celor care spun că orașul nu poate funcționa fără mașini?
Le amintesc de momentele în care au fost în orașele din vestul Europei și le-a plăcut foarte mult să se plimbe la pas și cu transportul în comun. Avem deja atâtea exemple de orașe care prioritizează transportul public sau mersul cu bicicleta în locul mașinilor și, culmea, sunt printre cele mai admirate orașe din lume: Barcelona, Amsterdam, Paris, Copenhaga etc.
Pe tema prioritizării transportului cu bicicleta în Milano, chiar patria iubitorilor de mașini, recomand cu drag acest video de la canalul 15 Minute pe Jos.
De asemenea, le reamintesc că sunt atâția oameni care trăiesc fără mașină în București, astfel scăpând de stresul locului de parcare, al traficului infernal și, la finalul lunii, rămânând cu câteva sute, poate chiar mii de lei în buzunar.
Ai susținut ideea de a face Calea Victoriei pietonală permanent, ai promovat și o petiție în sensul ăsta, care a strâns aproape 30.000 de semnături. De ce este important pentru tine și comunitatea ta să existe astfel de spații?
Avem nevoie de spații de întâlnire și promenadă care să nu fie împânzite de mașini, claxoane, motoare turate și noxe.
Calea Victoriei este o stradă perfectă pentru a fi din nou pietonală pentru bucureștenii și turiștii care sunt din ce în ce mai numeroși:
- Traversează tot centrul Bucureștiului și îți dă ocazia să admiri aproape toate monumentele istorice importante (Ateneul, Palatul Regal, Palatul CEC etc.);
- Am văzut deja succesul programului Străzi Deschise, în care Calea Victoriei devine pietonală doar în weekend, în timpul sezonului cald;
- Pietonalizarea, înverzirea și amenajarea cu mobilier urban ar suplini nevoia unui mare spațiu public în centrul orașului. Aici ai putea să te întâlnești cu prietenii, să te relaxezi, să ieși la un date, să faci un proiect pentru facultate cu colegii fără să trebuiască să plătești pentru acest privilegiu, așa cum o facem acum la cafenele sau restaurante;
- Traficul nu va fi extrem de afectat, având în vedere cele două mari străzi care flanchează Calea Victoriei: Buzești și Magheru – în total 13 benzi auto, în timp ce Calea Victoriei oferă doar două-trei benzi în majoritatea porțiunilor.
Vă invit în continuare să semnați petiția pentru Calea Victoriei pietonală!
CITEȘTE ȘI: Obiectiv: Victoriei Pietonală. Concurs de fotografie pentru Calea Victoriei permanent pietonală
Oamenii care te urmăresc vin deseori cu povești despre problemele lor în București. Care sunt cele mai mari nemulțumiri pe care le-au împărtășit cu tine?
Mașinile care blochează trotuarele, condusul cu viteză peste limita legală, stațiile de metrou neatinse din anii ‘70, accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, lipsa respectului față de bicicliști în trafic și lipsa pistelor de biciclete, frica de un nou cutremur în Bucureștiul în care abia se consolidează câteva clădiri pe an, lipsa locuințelor sociale.
Pot să înșir până mâine, dar cred că cea mai dureroasă poveste pe care am citit-o este cea a unei persoane în scaun rulant care locuia singură într-un apartament dintr-un bloc fără lift. Practic, îmi povestea, fără cineva care s-o ajute și fără o mașină era arestată la domiciliu.
Chiar dacă ar fi reușit să primească un mic ajutor la coborâtul din apartament, nu avea ce să facă mai departe fără mașină, având în vedere lipsa de spațiu pe trotuare din cauza mașinilor, bordurile imense, șoferii STB care uneori refuză să te ajute, deși sunt obligați legal și așa mai departe.
Victoria acestei persoane a fost când a reușit să se mute într-un bloc accesibil și să-și achiziționeze o mașină cu care se poate deplasa.
Modul în care mi-a descris această libertate nou-căpătată m-a făcut să plâng și să înjur toate instituțiile care ar fi trebuit să se asigure că acest om poate trăi o viață normală.
Silviu Faiăr
De ce locuiești în București şi de ce ai ales zona?
M-am nascut, am crescut și am locuit toată viața în București, în Drumul Taberei.
Cumva, cartierul m-a ales pe mine, nu invers. Fiind un cartier liniștit, verde și ultra-conectat la transportul public, n-am avut motive să îl părăsesc prea mult.
Cum ți se pare orașul acum față de acum 15 ani?
Din unele puncte de vedere mai bine, din alte puncte de vedere mai prost.
Ca să nu inșir iarăși lista de nemulțimiri, o să menționez ce mă doare cel mai tare: am pierdut foarte mult spatiu verde. Chiar zilele trecute am trecut pe lângă zona retrocedată din parcul IOR, unde au rămas zero copaci în picioare.
CITEȘTE ȘI: Prima acțiune a grupului de „gherilă” care luptă pentru IOR. Protest „însângerat” pentru „parcul furat”
CITEȘTE ȘI: Parcul Brâncuși ar putea avea soarta IOR. Au început tăierile pe zona retrocedată aceleiași Maria Cocoru
Dacă ai putea să schimbi un singur lucru legat de București, care ar fi acela?
Tot ce se leagă de dreptul la locuire: de la persoanele fără adăpost, la persoanele evacuate, la discriminarea de pe piața chiriilor.
Orice om are dreptul la un acoperiș deasupra capului, iar Primăria București a arătat în nenumărate rânduri că nu este de aceeași părere.
Oprescu a trimis jandarmii să scoată oamenii din casele care urmau să fie demolate în mijlocul iernii, Firea a inaugurat un bloc de locuințe sociale care încă nu este terminat și Nicușor n-a avansat prea mult în această problematică, să nu creadă cineva că trădează valorile de dreapta.
Dar în cartierul tău?
Drumul Taberei poate fi un exemplu de cartier model, așa cum a fost proiectat de la început, drept un cartier de 15 minute, verde, liniștit, perfect pentru familii. Avem noroc că primarul nostru de sector a copilărit aici, chiar a făcut aceeași școală ca mine și pare interesat de bunăstarea cartierului. Îndrăznesc să spun chiar „prea interesat”, dacă ne uităm la progresul făcut în alte zone din Sectorul 6.
Ce aș schimba ar fi haosul dintre blocuri care zace ascuns de bulevardul frumușel și înverzit.
Bulevard de unde o mamă cu căruțul iese ca să intre pe străduța blocului ei și trebuie să meargă pe carosabil, deoarece trotuarele sunt blocate de mașini și probabil nu va ajunge acasă fără să fie claxonată de șoferii care merg cu 40 de km la oră pe străduțe de 3 metri lățime.
Deci stâlpișori măcar pe un sens de mers, pentru a nu fi nevoit să mergi pe carosabil, gestionarea numărului de mașini care continuă să crească, treceri de pietoni înălțate, pentru reducerea vitezei mașinilor, aducerea la nivel a bordurilor.
Ce mijloc de transport folosești cel mai des?
Autobuzul.
Care e parcul tău preferat?
Cișmigiu.
Unde îți place să-ți bei cafeaua?
Acasă, dar dacă ies la plimbare prin cartier, la Amazoniq.
Comments are closed.