În vremuri tulburi pentru democrație, în care încrederea cetățenilor în instituțiile statului este din ce în ce mai mică, iar corectitudinea alegerilor este deseori pusă sub semnul întrebării, nevoia de implicare civică este tot mai mare. Reporterii Buletin de București au discutat cu Ana Mocanu, Community Manager la Funky Citizens, despre ce înseamnă să fii observator la vot și despre ce nereguli pot apărea în ziua în care cetățenii sunt chemați la urne.
Pe lângă gestul de igienă civică, pe lângă a face efortul minimal de a te prezenta la urne, consider că observarea alegerilor este și unul dintre momentele în care poți simți palpabil cum democrația este salvată.
Poziția ei presupune contact direct și constant cu comunitățile locale, construite în ultimii ani la Funky Citizens: „Avem prezență în peste 30 de orașe din România în care lucrăm cu jurnaliști, cu activiști și cu cetățeni care vor să se implice civic și care, la finalul zilei, vor să vadă schimbarea la firul ierbii”, povestește activista, pentru Buletin de București.
Ana a început cu observarea alegerilor, ca reprezentant în call-center, a susținut observatorii în perioada alegerilor, ajutându-i să cunoască legislația și să înțeleagă care sunt ilegalitățile ce pot apărea în ziua votului.
Pe partea de educație media și educație civică, a participat la caravane civice în toată țara, expoziții, maratoane de fact-checking cu studenții, întâlniri cu cetățenii despre „problemele cetății”.
În plus, face și cercetare pe dezinformare și narațiuni false în social media, inclusiv pe partea de engagement fals al conturilor politicienilor, al candidaților.
Buletin de București: De ce este important rolul unui observator la vot?
Ana Mocanu: Un observator la vot este un simplu cetățean care alege să-și dedice aceste 24 de ore sau specific, intervalul în care numărarea voturilor este realizată, protejează exact această frică pe care o poți avea că alegerile pot fi furate.
Nu mai suntem în realitatea anilor 2000, frauda electorală nu mai este la nivelul pe care îl cunoșteam înainte. În mod clar, încă se pot face tot felul de mișmașuri, dar tocmai de asta este important să avem cât mai mulți observatori în acest moment prezenți, în secții.
Să ne asigurăm că indiferent de rezultatul scrutinului din turul II, să știm că aceea a fost alegerea fermă, 100% corectă a României.
Pe partea mai personală, fiind deja la a cincea oară în care asist observatorii, cred că este vorba și despre o mică speranță pe care ți-o oferă, prin faptul că am ajuns, ca societate românească, într-un punct în care simțim că nu mai sunt foarte multe lucruri de făcut, că poate uneori ne simțim neputincioși și am vrea să facem ceva în direcția protejării democrației, dar nu știm de unde să începem.
Cumva ziua de observare îți oferă această liniștire că totuși, eu, ca cetățean, am făcut tot ce mi-a stat în putință să ajut la protejarea democrației. E și un moment interesant pentru cetățeni să joace acest rol de sociologi, de antropologi.
Pe lângă ilegalități, pe lângă observarea și asigurarea corectitudinii votului, cred că este și o lecție de viață până la urmă, în care ajungi să înțelegi mult mai bine democrația și modul în care arată, de fapt, România reală despre care tot vorbim.
Cum ai simțit cetățenii din București și Ilfov în perioada alegerilor?
Cred că și momentul noiembrie-decembrie 2024 a fost un imbold de implicare pentru cetățenii din Bucureşti și Ilfov.
Când sunt alegerile, simțim un nivel de implicare mult mai mare, aici fiind și Capitala. În general, în orașele mari avem mult mai mulți observatori și participanți la activități civice.
Totuși, momentul de anul trecut a fost așa, un spor de civism pentru toată lumea, a existat o mobilizare pe care o vedem și în numere. În acest moment, așteptăm aproximativ 300 de bucureșteni și ilfoveni să se alăture observării la vot, dar în general sunt și toate aceste mesaje de „cum reușim să ne implicăm, putem să venim la sediu, să vă ajutăm cu ceva?”.
În general, de la toți cetățenii de toate vârstele, am simțit această nevoie de a face ceva, mai ales într-o situație politică atât de instabilă în care simțim cumva că se dărâmă acest castel al democrației pe care l-am tot construit de-a lungul timpului.
Se simte cumva această amenințare, dar în același timp simțim că nu suntem singuri în toată povestea asta. Nu e doar Funky Citizens, nu e vorba doar de activiști și jurnaliști, dar și de cetățeni care vor să ne fie alături prin informare și prin implicare precisă, la firul ierbii.
Mai funcţionează naraţiunea de „votul nu contează”?
Clar. Vedem acest lucru și din discuțiile cu cetățenii. Noi încercăm să intrăm cam pe toate palierele, fie că vorbim cu cetățenii în întâlniri formale pe acest subiect, fie că vorbim cu șoferul din Uber sau cu tineri.
Dacă ne uităm la această împărțire între tineri și oameni mai în vârstă, cred că este și un schimb acolo, unidirecțional, cumva pe aceeași paradigmă de „comunismul a fost bun”.
Vedem cum se propagă ideea cetățeanului care, totuși, a trăit 35 de ani de democrație. I-a fost promis un viitor prosper, i-a fost promisă o economie a țării în creștere, ceea ce în mod evident s-a întâmplat, am primit miliarde de euro din partea Uniunii Europene, dar totuși vorbim de fix această diferență între România prosperă și România uitată în spate, în care toată această realitate a democrației prospere încetinește să apară.
Și toată această bucată de Uniunea Europeană, democrație, speranța cu care vine tot acest val vestic, în acest gen de realități ale românilor se traduce în: „În continuare, salariul meu este limitat, în continuare, trebuie să-mi pun problema traiului de mâine”.
Mai departe, asta se traduce în ceea ce vedem în perioade electorale, în atragerea unei soluții de regim autoritar sau în nostalgia față de comunism. Specific, pe subiectul electoral, fix în bucata de votul meu nu mai contează.
Consideri că mesajul vostru ajunge mai greu la comunităţile rurale din Ilfov?
În general, în România, este o problemă la nivel de participare publică și implicare civică, vedem și pe cifre că ruralul este mult mai puțin implicat, din lipsa accesibilității la acest gen de informații sau de activități.
Totuși, noi și anul acesta, și anul trecut, am încercat să mergem cât mai mult spre rural, și prin caravanele civice, și în general, prin toate activitățile pe care le-am desfășurat. Normal, în limita resurselor pe care le-am avut și noi la dispoziție.
De fiecare dată când mergeam spre un oraș mare sau un oraș mediu, ne asiguram că facem o oprire și într-o comunitate mai mică, cum ar fi Chilia Veche din Delta Dunării sau zone apropiate Brașovului, de exemplu.
Totuși, cumva vedem și două aspecte pozitive, anume faptul că am colaborat în trecut cu alte organizații pe partea asta de educație, care aduceau copii, elevi din zone rurale, în București.
Am vorbit destul de mult cu elevi din Fierbinți, în special, dar am ținut ateliere de educație media și de educație civică cu elevi și din zonele rurale ale Ilfovului.
Când vine vorba despre a fi observator la vot, lumea înțelege că e mai multă nevoie de implicare în Ilfov, unde avem secții mai de risc, precedente de fraudă și de nerespectarea legii electorale.
Într-adevăr, este destul de greu să implici direct comunitatea de acolo, dar vedem și acest schimb foarte simpatic în care bucureștenii înțeleg că totuși aici, în orașul mare, stăm destul de ok la nivel de „să meargă totul bine în secții”, și merg mai mult spre rural, în zone din afara Bucureștiului, cum ar fi Mogoșoaia, un exemplu foarte relevant când vine vorba de fraude la vot.
Clar nu este cât ne-am dori noi, dar într-adevăr reușim să ajungem în zonele astea, în capacitățile pe care le avem.
Cum se vor împărți cei 300 de cetățeni înscriși până acum la observarea alegerilor?
Cam 45 de cetățeni au ales să observe în Ilfov, restul pe București. Avem cumva mai multe opțiuni pentru observatori. Noi avem această aplicație prin care poți vedea toate secțiile de votare din țară și am dezvoltat o metodologie internă prin care măsurăm nivelul de risc al secțiilor.
În mare, avem secții cu verde, în care nu avem suspiciune de fraudă sau de ilegalități, secții cu galben, în care există o suspiciune, fie că e vorba de prezență foarte mare pe listele suplimentare, ori e vorba de precedente, și secțiile cu risc mare de fraudă, care sunt cu roșu. Majoritatea dintre ele, dacă nu toate, sunt pe raza Ilfovului, deci nu în București. Observatorii pot alege dacă vor o experiență puțin mai interesantă, căci, de obicei, acolo se întâmplă ilegalități puțin mai mari. Folosim cumva o comunitate de observatori puțin mai experimentați.
Am avut foarte multe cazuri cu ilegalități în ceea ce privește urna mobilă. Într-un caz se ștampilau buletine în curtea cuiva, pe un grătar. De fapt, nu votau votanții, ci cei care plecaseră cu urna mobilă.
Asta s-a întâmplat în Săbiești, în județul Dâmbovița. Ca să iau un exemplu și din Ilfov, în Mogoșoaia, au fost tot felul de cazuri în care observatorii acreditați, dar care totuși nu aparțineau de organizații neapărat independente, nepartizane, îndrumau votanții spre a alege un anumit candidat.
Au fost suspiciuni de turism electoral și în general, foarte multe îndemnuri și o atitudine cel puțin sinistră în cadrul secţiei de votare şi prin care, în general, îţi dai seama când e ceva în neregulă.
Mai ales când vine numărătoarea voturilor şi vezi toți acești observatori la vot sau toți membrii secției de votare implicându-se în niște procese în care, în mod normal, conform legii, nu ar avea voie să o facă. Un exemplu foarte, foarte precis, ar fi când vine vorba de numărarea voturilor.
Conform ghidului birourilor secțiilor de votare, doar președintele are cumva această responsabilitate de a număra voturile, de a le arăta la cameră și către restul membrilor care sunt prezenți, lucru care în aceste locuri nu prea se respectă. Dar asta e o problemă în general când vine vorba de observare. Toată lumea se grăbește să termine cât mai repede tura din secție și începe toată lumea să numere, de exemplu.
Ceea ce, în mod evident, ne duce în situația în care nu ai siguranța că acele voturi au fost numărate corect.
Deci clar, când vine vorba de Ilfov, riscul de fraude este mult mai mare și informăm observatorii că acolo ar fi cea mai mare nevoie, dar și că este nevoie de puțină experiență, de puțin mai mult curaj pentru a merge în acele secțiile și pentru a semnala ilegalitățile de acolo.
Poţi să ne povesteşti puţin în ce constă metodologia voastră internă şi care sunt principalii indicatori de posibilă fraudă?
Ce facem noi este să monitorizăm prezenţa la vot în timp real, de pe prezenta.roaep.ro, descărcăm datele din toate secţiile de votare şi facem o analiză comparativă cu numărul de persoane înscrise în registrul electoral pe listele permanente.
Spre exemplu, într-o comună în care ai 200 de votanți și vezi că, până la ora 12:00, au votat undeva la 3.000-4.000 de oameni, deja este un indicator că ceva ar putea să nu fie în regulă. Chiar dacă la prezidenţiale poţi vota în orice secţie din ţară, care sunt şansele să meargă atât de mulţi votanţi în secţii nu atât de accesibile?
Până nu ajunge un observator la vot acolo, să vadă exact care este situația, rămâne marcată ca fiind cu risc sau cu suspiciune. Câteva exemple din Ilfov unde au avut loc astfel de creşteri ar fi Otopeni, Balotești, Mogoșoaia, Chiajna, Domnești sau Chitila.
Care sunt principalele nereguli ce pot fi identificate de un observator la vot?
Depinde foarte mult de momentul zilei, pentru că un observator la vot are posibilitatea de a începe tura de observare încă de la 6 dimineața, înainte de deschiderea oficială a votului, până la inclusiv numărarea și întocmirea procesului verbal.
În prima parte a zilei, principala problemă este întreruperea sau nelăsarea observatorilor în secțiile de vot.
Când te muți mai mult spre desfășurarea procesului de vot, există cazuri în care, de exemplu, membrii secțiilor de votare sau persoanele care vin la vot vorbesc deschis despre candidați, lucru interzis conform legii electorale, pentru că nu oferă un climat neutru pentru votant în secția respectivă.
Au mai fost cazuri în care votanții erau mult prea mult îndemnați și cumva, au avut acest însoțitor neoficial în care erau ghidați prin secție, ori chiar din curte, înainte să intre în secția de votare.
De asemenea, situații în care există persoane care comunică activ în afara secției de votare cu privire la preferințele alegătorului.
Una dintre cele mai mari probleme pe care le-am identificat la turul din 4 mai a a fost în zona de social media, și anume fotografierea buletinului de vot. Absolut interzis din punct de vedere al legii electorale, se pedepsește cu o amendă, dar au fost sute de cazuri pe care le-am identificat pe platformele de socializare.
A mai fost problema sigilării necorespunzătoare a urnelor, la fel, care poate afecta cumva modul în care buletinele de vot sunt protejate, au existat și probleme în ceea ce privește prezența observatorului în deplasarea cu urna mobilă în penitenciare sau în alte zone în care votanții își exercitau votul.
Spre seară, reapare problema în care observatorii nu sunt lăsați în secțiile de votare și este nevoie să apelăm la birourile electorale județene.Totuși, cea mai pregnantă problemă este cea amintită anterior, cu numărarea voturilor care nu este realizată după procedură.
În majoritatea cazurilor în care avem observatori, buletinele de vot sunt răsturnate, încep să fie atinse și ordonate de cam toți membrii secției de votare, ceea ce este eronat.
În mod clar, când ai un singur buletin de vot este mult mai ușor, dar putem lua în considerare și evenimentele și incidentele pe care le-am avut la alegerile din 9 iunie, când numărarea votării a fost prelungită cu peste 24 de ore.
Din cauza acestei stări de alertă, dorinței de a termina mai repede, chiar și de la îndemnul observatorilor de a respecta procedura, aceasta nu este respectată.
Poți să ne povestești puțin despre experiența ta ca observator la vot?
Cea mai intensă experiență a mea a fost la observarea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, unde am participat drept observator internațional.
Am folosit ziua de votare ca o caravană prin toată Moldova. Am ajuns undeva în patru-cinci orașe și comune. Cel mai marcant moment a fost când, împreună cu colega mea, ne îndreptam spre un sat de la granița cu România, iar ministrul Afacerilor Interne a emis un comunicat potrivit căruia ar fi existat o amenințare cu bombă la podul care leagă Transnistria de restul Republicii Moldova.
Observasem acest cadru în care oamenii își părăseau mașinile pe pod și o luau la pas pentru a ajunge la secția de votare din apropiere.
Important de menționat este că transnistrenii nu pot vota specific în Transnistria, trebuie să traverseze podul pentru a ajunge la secția dedicată lor.
Am intrat în acea secție de votare și cumva, acolo nu a fost cazul de a vedea specific o inegalitate sau o fraudă electorală, dar era vorba despre o atmosferă specifică, nu era neapărat un spirit civic acolo. Erau oameni în vârstă care abia reușeau să meargă, cumva și prin expresiile lor faciale îți transmiteau faptul că nu făceau chestia asta neapărat de plăcere.
Avem și investigația făcută de la colegii de la Ziarul de Gardă, știm exact care a fost situația în acel rând de alegeri, a fost într-adevăr vorba de amenințări în ceea ce privește starea cetățenilor din Transnistria, dar și de impulsuri financiare pentru votanți.
Cum se desfășoară alegerile din Republica Moldova comparativ cu ale noastre?
Clar, vecinii noștri o duc mult mai bine. Dacă aici vorbim de ghiduri ale birourilor secțiilor de votare, care de multe ori sunt ignorate, acolo vorbim despre un cod electoral, pe care îl cunoaște lumea foarte bine.
Instruirea membrilor secțiilor de votare este făcută cu foarte mult profesionalism, toată lumea știe exact ce este de făcut, există o procedură clară și nu există abateri de la regulă. Și când vorbim de comunicarea instituțională din ziua votului, vedem că avem un exemplu de bune practici acolo.
Într-adevăr, când vine vorba de Moldova, avem alte probleme de interferență electorală care nu se întâmplă în ziua votului. Și dacă faci comparația cu starea electorală a României în anul 2025, clar nu poți compara cu realitatea anilor 2000, în care exista o fraudă electorală imensă în ziua votului.
În acest moment, fiind și în această eră digitală, clar vorbim de interferențe electorale din alt punct de vedere. Dar specific, uitându-ne la zona de procedură și de desfășurare a procesului de votare, vedem că avem multe de învățat de la vecinii noștri.
Cred că e nevoie cumva și de mai multă educație pentru a conștientiza de ce e bine să facem lucrurile corect și cât de importante sunt procedurile, mai ales într-o situație atât de fragilă și instabilă în care se află România, într-o situație în care observi românii cum readuc narațiunea alegerilor furate.
Buletin de Bucureşti este un proiect marca Funky Citizens.
