Cartierul 23 August, un spațiu cu o istorie muncitorească profund legată de Uzinele Malaxa (Faur) și mai apoi de simbolismul comunist, devine în acest an „canvasul urban” al Bucharest Street Art Festival. Între 3 și 5 octombrie, pereții cartierului vor fi transformați de artiști locali și internaționali, iar publicul va putea descoperi locul și printr-o serie de tururi ghidate. Buletin de București este partener media al evenimentului.
Duminică, 5 octombrie, de la ora 15:00, președintele Asociației București, Alexandru Binescu, coordonator al Turului Revoluției din 1989 și unul dintre cei care s-au luptat pentru salvarea inscripțiilor lăsate de revoluționari pe Palatul Universității, va conduce vizitatorii prin istoria industrială a cartierului.
Buletin de București a stat de vorbă cu el pentru a afla cum s-a născut cartierul 23 August, de ce a rămas la periferia interesului istoric, cum poate arta stradală să-i recupereze memoria și cum poate un festival vizual să schimbe permanent felul în care privim un loc din oraș.
Buletin de București: Cum a apărut Cartierul 23 August și ce rol avea în comunism?
Alexandru Binescu: Zona era locuită sporadic dinaintea Primului Război Mondial. Se dezvoltă ca un cartier în perioada interbelică, odată cu apariția Uzinelor Malaxa.
După instaurarea dictaturii comuniste, denumirea uzinelor e schimbată în 23 August și ele devin un instrument al propagandei ce preamărea rolul Partidului în ridicarea clasei muncitoare. Dar sistematizarea cartierului propriu-zis intră în atenția autorităților abia în anii 1980, care nu apucă până la Revoluția din 1989 să îi distrugă țesutul urban.
De ce a rămas, în mentalul colectiv al bucureștenilor, o zonă “de margine” și nu un punct de interes istoric?
Din punct de vedere geografic, cartierul a fost de la început o zonă mărginașă, fiind situat inițial în afara orașului. Chiar în prezent, se găsește la granița estică a Capitalei cu județul Ilfov.
Exceptând uzinele Malaxa, redenumite 23 August și apoi Faur, cartierul nu a fost până acum un punct de interes istoric mai degrabă din cauză că cercetarea istoriei locale nu reprezintă o prioritate; această problemă este valabilă în cazul multor cartiere din afara centrului Bucureștiului sau al altor orașe.
Puține zone periferice au avut parte de cercetarea istorică și analiza socială pe care o merită.
Dacă ai face un tur ghidat al cartierului, care ar fi câteva opriri obligatorii?
Viziunea mea este că turul unui cartier trebuie să integreze simbolurile ce coagulează comunitatea: fabrica, școala, biserica, piața, cârciuma, parcul.
Street Art Festival aduce artiști internaționali pe pereții cartierului. Cum se leagă arta stradală de memoria și de istoria muncitorească a zonei?
Arta stradală se poate inspira din istoria locală sau din memoria colectivă pentru a produce creații ce apoi sunt valorizate de comunitate.
În plus, să ne aducem aminte că Revoluția din 1989 a fost victorioasă prin curajul a sute de mii de muncitori și muncitoare, ce și-au exprimat protestul inclusiv prin artă stradală: mesaje pe ziduri, pancarte lipite pe pereți, desene.
Poate un festival să schimbe percepția asupra unui cartier?
Categoric, există numeroase cazuri, inclusiv în București. De exemplu, festivalul Femei pe Mătăsari a schimbat percepția asupra zonei dintr-una rău famată într-una la modă. Aș adăuga că asemenea schimbări ar trebui să pună în discuție și gentrificarea.
De ce ar trebui să participe oamenii la acest festival?
Nu le pot spune altora de ce “ar trebui” să participe, pot doar să explic de ce o voi face eu: pentru mine este esențial. Arta reprezintă una dintre activitățile umane esențiale, ce ne-a însoțit întreaga istorie. Iar strada este unul dintre elementele esențiale ale unui oraș.
Din aceste motive, consider că arta stradală formează o caracteristică esențială a zonei urbane, fie că ne place, fie că nu. Un astfel de festival înseamnă o oportunitate unică de a înțelege „De ce scriu ăștia pe pereți”, cum spune titlul unui documentar.
În plus, Street Art Festival este ocazia perfectă pentru a vedea că arta stradală înseamnă mult mai mult decât “scris pe pereți”.
Numele „23 August” e încărcat de simbolism comunist. Cum ar trebui să gestionăm azi aceste toponime?
Cred că orice nume sau termen încărcat de un anume simbolism trebuie cercetat și contextualizat pentru a fi înțeles în cadru democratic. De aceea, turul nostru beneficiază de un invitat potrivit: Mihai Burcea, istoric contemporaneist, cu care vom discuta inclusiv momentul 23 August 1944.
Cum ar trebui pus în valoare 23 August ca spațiu cultural?
Orice cartier, cu atât mai mult un oraș, are nevoie de o viziune de ansamblu stabilită de specialiști, inclusiv prin consultarea comunității. De aceea, este datoria autorităților locale să înceapă acest demers prin implicarea Ordinului Arhitecților, care deja are experiență în domeniu.
După ce apare viziunea de ansamblu, putem discuta chestiuni particulare.
Ești născut și crescut pe străzile din București. Cum a modelat copilăria aici felul în care citești istoria orașului?
O să răspund franc: am crescut în anii 1980-1990, o perioadă brutală pentru București și România. Rănile Capitalei au devenit și ale mele. Acum mă tratez.
Caut răspunsuri la ce s-a întâmplat pentru a merge mai departe în cunoștință de cauză și a nu repeta greșelile trecutului, ceea ce îmi doresc și pentru oraș.
Numești Bucureștiul „cel mai frumos loc de pe pământ”. Care e primul lucru care îți vine în minte când spui asta?
Dex spune că trauma reprezintă o emoție violentă care modifică personalitatea, sensibilizând către emoții similare, astfel încât nu se mai reacționează normal.
Figura de stil la care faci referire este o metaforă pentru trauma prin care acest oraș a trecut și parțial mai trece, iar noi odată cu el. Este speranța că rănile se pot vindeca, rămâne mărturie și – de ce nu – inspira arta.
„23 August”, primul cartier din România dedicat artei stradale. Bucharest Street Art Festival începe pe 3 octombrie
Bucharest Street Art Festival va transforma cartierul 23 August, între 3 și 5 octombrie 2025. Evenimentul este organizat de Asociația Alternative Bucharest și aduce un program cultural ce are ca scop „reactivarea” unei zone industrial-rezidențiale considerate marginalizată.
Buletin de București este partener media al evenimentului.
Evenimentul debutează pe 3 octombrie, la Institutul Goethe din București, cu vernisajul expoziției Street Levels, unde fiecare artist participant va expune câte o lucrare.
Tot aici, de la ora 19:00, va avea loc o conferință publică despre arta urbană în România, din perspectiva femeilor. La discuție vor participa Alexandra Constantin, Ocu și Alexa Lincu, iar moderator va fi Elvira Lupșa.
Pe 4 și 5 octombrie, evenimentul se mută în cartierul 23 August, unde sunt planificate o serie de intervenții artistice. Publicul va putea participa la ateliere, iar pereții cartierului vor primi intervenții de artă stradală realizate de artiști locali și internaționali din Italia, Germania, Franța și Ungaria.
Arta este promovată drept un instrument pentru schimbare și coeziune socială, conform organizatorilor.
Alte puncte ale festivalului sunt proiecția filmului documentar Sticker Movie, un atelier de artă murală despre sănătatea mintală, susținut de Wanda Hutira, și un tur ghidat despre istoria industrială a cartierului, condus de Alexandru Binescu. Școala Gimnazială nr. 78 este punctul central al evenimentului.
Proiectul Bucharest Street Art Festival este co-finanțat de ARCUB, prin programul București Împreună 2025. Alți parteneri sunt Institutul Goethe, Institutul Francez, Institutul Italian de Cultură și Institutul Liszt. Buletin de București este partener media al evenimentului.
