Curtea de Apel București a decis că Guvernul e obligat să stabilească o dată pentru alegerile anticipate din sectorul 5. Decizia vine într-un proces intentat de candidatul USR la fotoliul de edil, Alexandru Dimitriu, care a cerut instanței să oblige Executivul să respecte Codul Administrativ. Sectorul 5 a rămas fără primar după ce, în mai 2022, Cristian Popescu Piedone a fost încarcerat în urma unei decizii definitive în dosarul Colectiv.
Pe 13 decembrie, Curtea de Apel București a început judecata plângerii formulate de Alexandru Dimitriu împotriva Guvernului României pentru că nu a dispus organizarea de alegeri în sectorul 5. Hotărârea luată pe 1 martie, de judecătorii de la Curtea de Apel București, obligă Guvernul să stabilească data alegerilor și rezolvă, astfel, o problemă care era pasată, de câteva luni, între instituțiile statului. Decizia nu este definitivă.
Respinge excepţia lipsei de interes, invocată de pârâţi, ca neîntemeiată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Guvernul României, ca neîntemeiată. Admite în parte cererea. Obligă pârâtul Guvernul României la emiterea hotărârii de Guvern prin care să stabilească data alegerilor parţiale pentru funcţia de primar al Sectorului 5 Bucureşti. Obligă pârâţii Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Interne să formuleze propuneri către Guvernul României pentru stabilirea datei alegerilor parţiale pentru funcţia de primar al Sectorului 5 Bucureşti. Respinge cererea, în rest, ca neîntemeiată. Obligă pârâţii, în solidar, să plătească reclamantului suma de 40 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată – taxă judiciară de timbru. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal, în rest. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 01.03.2023 – sursa CAB
Toate termenele legale au fost depășite
Fotoliul de primar al Sectorului 5 a devenit vacant după ce Cristian Popescu Piedone, edilul ales în 2020, a fost încarcerat pentru 4 ani în dosarul Colectiv. Piedone are și o interdicție de 5 ani de a mai ocupa funcții publice. Din momentul încarcerării sale, procedura de alegere a unui nou primar a fost întîrziată la fiecare pas.
Codul administrativ stabilește, exact, la art. 160, care sunt etapele pentru organizarea unor alegeri anticipate.
(1) Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri: (….)
d) condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei;
(6) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d) –f) şi i), încetarea mandatului poate avea loc numai după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
(7) În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului. Ordinul are la bază un referat semnat de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum şi actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului.
(8) Referatul secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale se transmite prefectului în termen de 10 zile de la data intervenirii situaţiei de încetare de drept a mandatului primarului.
(9) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare
(10) Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile, nefiind aplicabilă procedura de regularizare a cererii. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă.
(11) Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9) sau de la data pronunţării hotărârii instanţei, în condiţiile alin. (10).
Pe 12 mai, Piedone ajunge la Rahova în urma condamnării sale definitive la închisoare cu executare în dosarul Colectiv. Conform Codului Administrativ, în termen de 10 zile din acel moment, secretarul Primăriei Sector 6 trebuia să trimită un referat prefectului care, la rândul său să emită ordinul de vacantare a postului de edil.
Ordinul prin care prefectul Capitalei a constantat încetarea mandatului său a venit, însă, abia o lună mai târziu, pe 9 iunie. Cristian Popescu Piedone a contestat în instanță ordinul, iar decizia finală, de respingere, a venit pe 12 iulie.
Din acest moment, conform Codului Administrativ, Guvernul avea la dispoziție 90 de zile în care să organizeze alegerile, iar anunțul trebuia făcut cu minim 35 de zile înainte. Deci data limită de organizare a alegerilor era 10 octombrie, iar Guvernul trebuia să le anunțe până pe 5 septembrie.
Doar că până la acest anunț mai trebuiau parcurși câțiva pași.
- Prefectul de București să anunțe Guvernul că sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor – ceea ce s-a întâmplat pe 5 august
- Autoritatea Electorală să informeze Guvernul privind localitățile în care sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor parțiale pentru primar și consiliul local, ceea ce s-a întâmplat în ședința de Guvern din 19 octombrie
Legea stipulează dar nu pedepsește
În acest moment decizia organizării alegerilor este în curtea Guvernului. La solicitarea Buletin de București, AEP a confirmat că data alegerilor trebuie stabilită în limitele date de Codul Administrativ, dar că nu există sancțiuni în situația în care nu sunt respectate. Doar că se poate organiza scrutin și în cazul depășirii termenelor.
Reprezentatul USR a depus și o plângere penală împotriva premierului Nicolae Ciucă, ministrului de Interne Lucian Bode, prefectului capitalei, Toni Greblă, și președintelui AEP, Constantin Mitulețu-Buică, pentru abuz în serviciu, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În aceeași situație, ca și sectorul 5, sunt alte 50 de localități din țară rămase fără primari.
