Care este ocupația dumneavoastră actuală?
Sunt avocat titular al Cabinetului de Avocat Scurtu Mădălina-Elisabeta.
Ce activitate politică ați avut în trecut?
Anterior anului 2018, când am intrat în PLUS, nu am avut activitate politică.
Ați fost vreodată parte a altui partid politic decât cel actual?
Nu
Identificați 5 probleme majore ale orașului Otopeni.
1. Dezvoltare haotică, fără viziune (PUG datează din 2010; pe atunci mare parte din zonele rezidențiale de astazi, în care s-a investit și se investește în continuare într-un ritm accelerat erau în extravilan; în ultimii 4 ani, Otopeni s-a transformat într-un santier, în care pe străzi cu case apar blocuri. Aceasta a dus la: (i)aglomerarea excesivă, în condițiile inexistenței unei infrastructuri capabile să asigure la nivel minim acest surplus; (ii) mașini parcate pe stradă, întrucât nu există spații de parcare; (iii) insuficiența rețelelor de utilități existente, în contextul în care există o permanentă supra-solicitare a acestora.
2. Lipsa transparenței în cheltuirea banului public, practica fragmentării investițiilor astfel încât să se încadreze în limita pentru achiziții directe care sunt direcționate către anumite firme, ce contractează exclusiv cu Primăria Otopeni și care se ocupă de absolut toate problemele orașului.
3. Lipsa utilităților, dintre care probabil cea mai gravă problemă este lipsa canalizării, rezultând un nivel mare de poluare și un risc direct pentru sănătatea oamenilor prin contaminarea pânzelor freatice. Chiar și acolo unde este trasă canalizarea (conform statisticii prezentate de Primărie săptămâna trecută) aceasta nu este dată în funcțiune sau stația de epurare este subdimensionată cu probleme în funcționare..
4. Drumuri neasfaltate unde nivelul de praf este la limita suportabilității, cu consecințe asupra sănătații, sau drumuri promovate ca „modernizate”, care sunt înguste, fără trotuare sau trotuare impracticabile, un adevarat pericol pentru pietoni. În general străzile Otopeniului sunt relativ pustii, deoarece puțini se aventurează să meargă pe jos sau cu bicicleta/trotineta, oamenii fiind dependenți de masină și din acest motiv. La fel și lipsa spațiilor verzi, a unor parcuri în accepțiunea legii.
5. Locuri insuficiente în instituțiile de învățământ, lipsa unei creșe. Și aici, investițiile intens promovate sunt departe de a fi moderne – ca “soluție” pentru începerea școlii în această toamnă se propune extinderea școlii in cladire de tip container sau plasarea gradiniței lânga DN1 în zgomotul și noxele de eșapament a 70.000 de mașini zilnic).
Identificați 5 aspecte pozitive ale orașului Otopeni.
1. Oamenii – care fac rai din ce au, fiecare pe bucățica lui construindu-și propria oaza (există multe curți sau spații intre blocuri frumoase, curate,îngrijite în Otopeni).
2. Multe familii de tineri cu copii – oras care intinerește (din multe orașe pleacă tinerii, aici vin).
3. Mulți oameni implicați civic.
4. Proximitatea cu aeroportul – care poate fi un dezavantaj din punctul de vedere al poluării, dar cu o gestionare eficientă a acestui aspect din partea administrației, este un mare avantaj din punct de vedere economic.
5. Poziționarea și proximitatea cu Capitala, care generează un potențial mare de dezvoltare; aici e important ca administrația să pună accentul pe valoare nu pe cantitate, să creeze și promoveze un standard înalt și pentru investițiile în imobiliare, și în mediul de afaceri in general.
Prezentați, pe scurt, principalele 5 proiecte pentru orasul Otopeni.
Orașul nu e complet dezvoltat, e loc de imbunătățire, multe aspecte încă pot fi “reparate” sau ameliorate.
a) Scoaterea de urgență a zonelor aflate la standardul de „sat” prin asigurarea unei canalizări funcționale, alimentare cu apă și asfalt a tuturor zonelor din intravilan, chiar dacă nu sunt încă integral locuite.
b) Educație dimensionată pentru necesitățile actuale și viitoare ale unui Otopeni în plină dezvoltare, pentru copii începând de la varsta de 1 an, la standard înalt calitativ.
c) Îmbunătățirea condițiilor de trafic, atât auto cât și pietonal, asigurarea conectivității între diversele zone ale Otopeniului, cât și între Otopeni și localitățile învecinate.
d) Un oraș curat, nu doar în zonele centrale, ordonat și verde conform standardelor europene. Crearea de parcuri adevarate, zone de promenadă, zone verzi între blocuri, înverzirea domeniului public al Otopeniului.
e) O administrație deschisă, transparentă și eficientă. Cheltuirea banului public ân mod transparent, reducerea birocrației, atragerea de specialiști cu care sa găsim cele mai bune soluții pentru atingerea obiectivelor propuse și implementarea conceptului de bugetare participativă.
Care este cel mai de preț lucru al dumneavoastră?
Sănătatea și cele două fete ale mele.
Cât apreciați că ar însuma (aproximativ) averea dumneavoastră exprimată în lei?
400.000 de lei
Care este hobby-ul dumneavoastră?
Istoria
Care este scriitorul preferat al dumneavoastră?
Elif Shafak
Ce fel de muzică preferați?
Muzica anilor ‘90.
Care este filmul dumneavoastră preferat? Dar serial?
The Mentalist
Care este ultima carte pe care ați citit-o?
Mika Waltari, Secretul împărăției
Care este locul preferat?
Locul meu preferat este acasă. În Otopeni, cel mai aproape de “acasă” mă simt când mă joc cu fetele mele pe un teren amenajat corespunzător, cu iarbă verde îngrijită și pomi, situat pe strada noastră.
Cu ce vă deplasați în Otopeni? Aveți bicicletă?
Deplasarea în Otopeni nu este posibilă fără mașină. Am bicicletă și chiar am încercat să merg de multe ori cu ea prin oraș, însă lipsa unor piste de bicicletă și a unor trotuare m-au făcut să mă tem pentru siguranța mea in trafic.
Ce lipsește școlilor din Otopeni?
In Otopeni vorbim de o singură școală la 18000 locuitori, din care 43% sunt tineri, iar populația de copii este în continuă creștere. Vorbim de o școală, patru gradinițe și nicio creșă. Pentru copiii sub doi ani, familiile sunt obligate să caute soluții în familie. Pentru cei până în 4 ani fie acceptă să își trimită copiii la una din cele patru gradinițe supra-aglomerate (atunci când gasesc un loc liber) sau cei care iși permit aleg soluția privată. Aceeași situație și la copiii de vârstă școlară. Rezultatul este, evident, o viață de familie complicatăși o calitate a vieții sub așteptări.
Primăria Otopeni a conștientizat târziu că are o problemă cu accesul copiilor la educație și a acționat în mod reactiv, prin soluții de reparare a cât se mai poate. A instalat două containere în curtea școlii și are în vedere construirea a încă unui corp în același sit, ceea ce va agrava supra-aglomerarea. Evident, criza COVID amplifică problema. A început construcția îndelung amănată a unei gradinițe binevenite, de altfel, dar nu și-a manifestat intenția de a înființa o creșă.
Cum veți asigura dezbaterile publice pe bugete?
Dezbaterea bugetului local va respecta mai întâi prevederile legale. Dezbaterea trebuie să fie efectivă, ceea ce impune o administrație deschisă, transparentă, cooperantă.
Cetățenii trebuie implicați în procesul decizional efectiv, ceea ce prespune informarea acestora, corectă, completă și cu respectarea procedurilor si a termenelor legale, comunicarea tuturor informațiilor necesare si raspunsul la orice intrebari/precizări din partea acestora și asigurarea unei dezbateri publice reale.
Apoi, dezbaterea bugetului trebuie facută din primele faze ale elaborării acestuia, mai întâi pe proiecte și abia apoi pe buget. Cetățenii vor fi implicați activ din chiar momentul inițial al viziunii exercițiului bugetar viitor, inclusiv la nivelul stabilirii priorităților în alocarea sumelor de la bugetul local. În cadrul acestei direcții, un rol important il are bugetarea participativă, momentan inexistentă la nivelul administrației din Otopeni.
In stransă legatură cu acest aspect aspect este viziunea mea de a crea o conectare permanentă la nevoile si solicitările orașului și cetățenilor săi. Transformarea administrației publice din Otopeni dintr-o „fortăreață” care respinge cetațenii într-un organism prietenos care îi invită să coopereze se va reflecta pe de o parte, în gradul de încredere al cetățenilor în administrație iar, pe de alta, în co-interesarea lor de a participa la viața administrativă.
