Agenția Europeană de Mediu a întocmit o hartă a poluării în Europa, în 2019 și 2020, luând în calcul concentrația de particule PM2.5 din aer. România apare pe această hartă cu 4 orașe, București, Brașov, Timișoara și Botoșani, toate cu o calitate a aerului proastă. Cel mai puțin poluat cu praf este municipiul Botoșani și cel mai poluat, Brașovul. La nivel european, cel mai curat oraș este Umeå din Suedia, locul 1, și cel mai poluat, locul 323, Nowy Sącz din Polonia.
Calitatea aerului în București, proastă
Din datele colectate de AEM pe durata a 2 ani, 2019 și 2020, reiese că în București, concentrația de particule fine din aer are o valoare medie de 16.44μg/m3. Conform standardelor, valoarea corespunde unei calități proaste a aerului inspirat de locuitorii Capitalei.
PM2,5– cel mai periculos poluator de tip pulberi în suspensie
Poluarea cu acest timp de particule, cu dimensiuni foarte mici, de 2,5microni sau mai mici, este considerată ca cea mai periculoasă pentru sănătatea oamenilor, dintre toate tipurile de poluare cu particule în suspensie.
Acestea se pot infiltra în căile respiratorii și adânc în plămâni și să provoace probleme de sănătate. Efectele includ moartea prematură, agravarea bolilor cardiace și pulmonare. Copiii sub 15 ani sunt în mod special vulnerabili. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. – sursa www.airlive.ro
LEGE nr. 104 din 15 iunie 2011 stabilește care sunt valorile țintă anuale dar și care ar fi trebuit să fie limitele impuse în 2015 și 2020. Niciunul dintre cele 2 obiective nu a fost atins.
- 25 μg/m3 – valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2015
- 20 μg/m3 – valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020
Conform airlive.ro, principalele cauze ale poluarii atmosferice cu PM10 si PM 2,5 in Bucuresti sunt:
- traficul rutier (numarul tot mai mare de masini existente in capitala: 1,3 milioane inmatriculate in Bucuresti in oct.2017, plus masinile care tranziteaza orasul, plus cele inregistrate in alte localitati. Aceste date ne fac sa estimam un numar de peste 2 milioane de masini ce se afla zilnic pe strazile capitalei)
- poluarea generată de construcții si santiere ce nu respecta normele de organizare a santierelor (lipsa legislatie pentru controlul acestor lucrari, autorizatii date abuziv, etc)
- lipsa din ce in ce mai acută a spațiilor verzi
Rețeaua de senzori ai ANM
Ministerul Mediului a instalat peste 100 de senzori, în întreaga țară, care monitorizează permanent calitatea aerului iar datele pot fi urmarite pe site-ul www.calitateaer.ro. În București sunt 8 astfel de senzori.
Astăzi, după câteva zile de ploaie, senzorii ANM anunțau că aerul în Capitală este bun. Senzorul B7, amplasat în Măgurele, raporta o valoare de 9.32μg/m3.
Însă senzorii amplasați în zona centrală a orașului, B6 – centru vechi sau B3 – șoseaua Mihai Bravu nu măsoară indicele PM2,5.
Conform airlive.ro, valoarea maximă a acestui indicator a fost atinsă, în București, pe 15 martie 2021 – 139 μg/m3.