Bucureştiul, deloc „sănătos” în 2024. Scandalurile din spitale: de la „doamna cu coasa”, la mită şi lipsuri nenumărate

2024 este primul an scurs după adoptarea Strategiei Naționale de Sănătate (2023-2030), care își dorește să aducă o abordare strategică susținută în sistemul de sănătate. Tot acest an este și cel în care spitalele din Capitală au fost zguduite de scandaluri uriaşe. A fost vorba de pacienţi lăsaţi să moară, mită, gândaci, inundaţii şi aparatură crucială stricată.

Dosarul „Morți la Pantelimon”: „doamna cu coasa” care elibera paturi la Terapie Intensivă

Scandalul de la Spitalul „Sf. Pantelimon” a început în luna aprilie a anului 2024, când a ieşit la iveală că douăzeci de grav bolnavi ar fi fost lăsaţi să moară, pentru a fi eliberate paturi la Terapie Intensivă.

Patru anchete, ale Parchetului, Colegiului Medicilor, Ministerului Sănătăţii şi cea internă a spitalului au fost pornite în aprilie, după ce acuzaţiile au explodat în spaţiul public. Ulterior, a fost dispusă măsura percheziției pentru locuințele unor cadre medicale, dar și audierea acestora.

„E de lăsat”

Conform anchetatorilor, medicii de la Pantelimon decideau cine trăieşte şi cine moare dintre pacienţii internaţi la Terapie Intensivă, după propria evaluare. Cadrele medicale scădeau doza de noradrenalină, astfel că șansa de supraviețuire a pacienților intubați scădea semnificativ.

Cele două doctorițe, cercetate pentru omor calificat și tentativă de omor calificat cu premeditare foloseau expresia „e de lăsat” pentru a le transmite asistentelor să reducă dozele de noradrenalină, potrivit anchetatorilor.

În august, doctorițele Maria Alexandra Miron au și Mirela Păiuș au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzate de omor cu premeditare și ucidere din culpă.

La doar o săptămână de la arestarea acestora, Curtea de Apel București a dispus ca cele două doctorițe să fie cercetate în libertate. De asemenea, în urma scandalului, secția de chirurgie vasculară a Spitalului „Sf. Pantelimon” a fost preluată de Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu, cunoscut și sub denumirea de „Spitalul SRI”.

Scandalul a continuat când o altă moarte suspectă a avut loc la spital. Acuzaţia este că un injectomat a fost scos din priză, deşi pacientul la care era conectat avea nevoie de el, fără ca medicul de gardă să fie informat despre acest incident.

În toiul scandalului, a avut loc un alt incident care a pus sub semnul întrebării siguranța pacienților. În Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a Spitalului „Sf. Pantelimon”, între două clanuri a avut loc o răfuială. Zece-cincisprezece persoane au intrat în spital cu bâte, furci și săbii. Au distrus aparatură, un birou și un calculator. Incidentul a dus la o intervenție masivă a poliției.

Pentru a prinde gașca de bătăuși, polițiștii au mobilizat o mică armată, sprijinită de drone, un elicopter și câini, în cadrul unor descinderi din zonă. În paralel, autoritățile au efectuat și controale la firmele de pază care asigură protecția spitalelor din București.

Tomograful „bandajat” de la Floreasca și fursecurile cu viermi de la Fundeni

În 2024, una dintre principalele probleme a rămas lipsa infrastructurii moderne. A fost și cazul Spitalului de Urgență Floreasca, care a avut probleme cu aparatele de computer tomograf în luna octombrie. Unul dintre ele era vechi şi nefuncţional, celălalt tocmai se stricase.

Contactaţi de reporterul Buletin de București, reprezentanţii spitalului ne-au comunicat că aparatul este folosit doar pentru pacienții internați, iar la Unitatea de Primire Urgență „doar dacă aveți urgență medicală”.

Când am spus că știm că spitalul are două aparate de acest fel, ni s-a răspuns că „unul este defect, iar celălalt este… nu se face, nu se mai fac cum era odată“.

Totul vine în contextul în care Spitalul Clinic de Urgență București „Floreasca” este un spital regional, unde sunt tratați pacienți din toate județele țării.

Şi spitalul Fundeni a fost implicat într-un scandal, după ce un bolnav a primit fursecuri cu viermi. Acest incident a dus la suspendarea activității furnizorului de alimente de către inspectorii ANPC, dar și la aplicarea unei amenzi în cuantum de 10.000 de lei.

Pe lângă situaţia de la spitalul Fundeni, spitalele din Bucureşti au avut tot felul de probleme. A fost și cazul spitalului Universitar, unde la începutul lunii iunie o conductă veche de peste 40 de ani, menită să capteze apa pluvială s-a crăpat. În urma incidentului, lifturile și holurile spitalului au fost inundate.

O altă situaţie notabilă a fost la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Militar Carol Davila, care s-a confruntat cu o invazie de ploșnițe în luna februarie. Totul s-a întâmplat după ce o femeie de 51 de ani s-a prezentat la UPU, iar medicii au constatat că hainele și bagajul erau infestate cu ploșnițe.

Controversa „nevoilor” de la Spitalul „Grigore Alexandrescu”

În centrul unui scandal s-a aflat și Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, după ce un apel public lansat de un asistent medical pentru sprijinirea copiilor cu arsuri grave a fost șters la scurt timp după publicare.

Deși spitalul a negat problema lipsei produselor de igienă, alte două surse au confirmat situația din cadrul instituției. 

Lipsa resurselor și comunicarea deficitară au stârnit nemulțumiri, mai ales că, la scurt timp, purtătoarea de cuvânt a instituției a transmis că nu este obligația spitalului să asigure materialele absorbante, ci mai degrabă responsabilitatea părinților.

De probleme nu au scăpat nici spitalele „Victor Babeş”, „Theodor Burghele” și „Marius Nasta”, care au rămas o perioadă fără autorizații sanitare, în cursul anului trecut.

Șefa ASSMB, acuzată de luare de mită

Un alt scandal major a implicat-o pe directoarea Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), Oana Silvache. Aceasta a fost acuzată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) că ar fi luat mită pentru a interveni în numirea managerului interimar al spitalului Colțea. În urma acuzațiilor, Sivache a fost plasată sub control judiciar.

La ieșirea de la audieri, directoarea a negat vehement acuzațiile, susținând că „nu a luat niciodată șpagă” și că numirile au respectat legislația în vigoare. Totodată, aceasta a declarat că nu se teme de „mafia din spitalele bucureștene” și că „o să ajungă un fel de Navalnîi al Bucureștiului”. În urma scandalului, şi-a pierdut funcţia.

Într-un alt dosar, Șerban Bucur, managerul Spitalului CF2, este cercetat pentru că ar fi primit mită constând într-un procent de 5-10% din valoarea fără TVA a fiecărei facturi emise de anumite firme. Potrivit anchetatorilor, de contracte încheiate cu spitalul ar fi beneficiat și firme controlate de acesta.

Investiții în spitalele din Capitală

Anul 2024 a adus și câteva proiecte importante în domeniul sănătății din București. Două corpuri ale Maternității Bucur au intrat în proces de renovare. Spitalul de pe Bulevardul Timișoara, din Sectorul 6, a intrat în linie dreaptă pentru construcţie, dar cu o creștere semnificativă a costurilor. Inițial estimat la 145 de milioane de euro, proiectul a ajuns să coste 191 de milioane de euro.

Sectorul 4 s-a remarcat și el prin proiecte ambițioase: deschiderea clinicii stomatologice în parteneriat cu spitalul Universitar și demararea construcției unei noi maternități în curtea Spitalului „Sfântul Ioan”. Cel din urmă proiect se apropie de 100 de milioane de euro.

Tot în Sectorul 4, Pavilionul Zerlendi va fi reconstruit cu fonduri europene în valoare de 114 milioane de euro prin PNNR. Contractul de finanțare a fost semnat în aprilie 2023 în mandatul lui Beatrice Mahler, iar lucrările au început cu demolarea clădirilor vechi.

Mai mult, la spitalul Obregia, o nouă secție de psihiatrie pediatrică va fi construită cu ajutorul donațiilor strânse de Fundația Metropolis. Aceasta a semnat un parteneriat cu Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) și își propune să sprijine spitalizarea a peste 5.000 de copii și adolescenți au nevoie anual de internare.

Deşi sunt, iată, câteva iniţiative de a îmbunătăţi infrastructura spitalicească, aceasta rămâne precară în Bucureşti. Ar fi fost nevoie, în continuare, de proiectul spitalului metropolitan, însă acesta rămâne doar o machetă. În continuare, nu sunt fonduri pentru ridicarea lui, iar locul ales de Gabriela Firea pentru construcţie nu este agreat de Nicuşor Dan.

Casa micilor bolnavi: Spitalul „Dăruiește Viață”

Chiar dacă sănătatea din Capitală este marcată de lipsuri, nevoi și scandaluri, spitalul „Dăruiește Viață” este gura de aer din tot acest haos.

La opt luni de la deschidere, spitalul construit exclusiv din donațiile cetățenilor și sponsorizări a reușit să realizeze peste 2300 de operații pentru micii săi pacienți. Deschis în aprilie 2024, acesta este și singurul spital din țară care asigură o abordare multidisciplinară pentru copiii bolnavi de cancer.

Inițiativa Asociației „Dăruiește Viață” continuă cu construcția unui Campus Medical Pediatric, astfel încât toți copiii care ajung la Marie Curie să aibă acces la aceleași condiții de tratament.