Străinii care vin în România, fie că sunt refugiați sau pentru a munci, au drepturi similare cu cetățenii români, a explicat inspector principal de poliţie Alexandra Bucur-Ioan, directorul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Bucureşti, în cadrul dezbaterii „București Migrant. Noua realitate”, organizată de Buletin de București.
În România ajung mai multe tipuri de migranți: cei economici, care vin aici pentru angajare sau pentru studenții, dar și solicitanții de azil și cei care primesc o formă de protecție temporară, cum a fost cazul refugiaților din Ucraina.
„Cei care solicită azil trebuie să depună o cerere. Aceasta este analizată și dacă este aprobată, pot deveni beneficiari ai unei forme de protecție internațională, adică statut de refugiat sau protecție subsidiară.
Dacă cererea este respinsă, au dreptul de a merge în instanță”, a precizat Alexandra Bucur-Ioan.
În cazul refugiaților ucraineni, Inspectoratul General pentru Imigrări se ocupă doar de emiterea de documente de protecție temporară, nu are ca responsabilitate asistența în procesul de integrare, a menționat inspectorul principal.
CITEȘTE ȘI: Bucureşti Migrant | De ce sunt preferați muncitorii din Nepal şi cum a început migrația
Incluziunea, în concordanță cu drepturile omului
Alexandra Bucur-Ioan consideră că, la nivelul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Bucureşti, personalul este pregătit pentru valurile de migranți care sosesc în România.
„Desigur, este nevoie de adaptare permanentă, de flexibilitate din partea personalului.
În cazul solicitanților de azil, după ce obțin forma de protecție, li se oferă acces la un loc de muncă, sunt sprijiniți pentru învățarea limbii române și pentru a deveni parte a societății românești.
Oferim consiliere psihologică și asistență medicală, în funcție de nevoile lor”, a precizat directorul Centrului Regional, în cadrul dezbaterii „București Migrant. Noua realitate”, organizată de Buletin de București.
Inspectorul principal a menționat că incluziunea în societate a migranților, indiferent de categoria în care se află aceștia, nu se poate face fără respectarea drepturilor omului.
Străinii care vin în România au drepturi similare cu cetățenii români
Străini care vin în România, inclusiv la muncă, au drepturi similare cu cetățenii români, în acord cu legislația internațională, europeană și națională. Nu au mai multe drepturi, a insistat directorul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Bucureşti.
„Însă, procesul de integrare presupune și o implicare din partea autorităților locale. Vorbim de actori instituționali. La nivelul IGI, există o bună colaborare cu aceste autorități locale”, a precizat Alexandra Bucur-Ioan.
Întrebată cum poate un muncitor străin să se apere în instanță în România, dacă nu cunoaște limba română, inspectorul principal a menționat că, indiferent din ce categorie fac parte, legea prevede că orice hotărâre care îi privește li se comunică într-o limbă pe care aceștia o înțeleg.
„Cert este că migrația este un fenomen actual. Faptul că numărul în București a crescut este că pentru că reprezintă o atracție. Dar migrația, dacă este administrată constructiv, este un beneficiu al statului gazdă”, a fost concluzia directorului Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Bucureşti, în cadrul dezbaterii „București Migrant. Noua realitate”, organizată de Buletin de București.
CITEȘTE ȘI: Care sunt riscurile la care se supun lucrătorii străini. „Asistăm la o privatizare a guvernanței migrației”
