Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Monday , 14 October 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPrimărie

Bazinele de înot din Capitală, desființate sau lăsate în paragină, în favoarea investițiilor private controversate

375
Bazinele de înot din Capitală: Lia Manoliu/ Foto: Facebook
Bazinele de înot din Capitală: Lia Manoliu/ Foto: Facebook

Bazinele de înot din Capitală au fost distruse sau abandonate pentru a face loc unor hoteluri, centre de wellness sau restaurante și cafenele construite de afaceriști și personaje controversate, avertizează Fundația Eco-Civica.

„Bazinul de la Ștrandul Tineretului este abandonat din cauza omului de afaceri care a închiriat zona de la CSN Lia Manoliu. Investitorul nu dorește bazin de înot ci hotel, restaurant, cafenele și un ștrand exclusivist.

Lia Manoliu încaseazǎ 20.000 dolari sau euro pe lunǎ și, ca de obicei, n-o intereseazǎ dezastrul. De altfel, Lia Manoliu este un dezastru în administrarea bazelor sportive ale statului, cele pe care se pregătesc sportivii olimpici și naționali.

Parcul sportiv național, administrat de aceeași instituție, este plin de cârciumi, șaormerii și adevărate blocuri particulare de fitness etc”, arată Eco-Civica.

Reacția organizației vine în contextul în care David Popovici, campion olimpic la înot și student la Universitatea din București, a descris condițiile grele în care se antrenează la complexul „Lia Manoliu”.

În timpul iernii, când e frig la Lia Manoliu, se pune un balon în care dacă intri și stai mai mult de 3 minute te sufoci. Noi acolo ne antrenăm!

David Popovici

Sunt promisiuni de ani de zile, cum e și cu Patinoarul (Flamaropol – n.r.), cum sunt alte bazine și arene în stadiul de proiect. 

Avem o grămadă de stadioane, dar bazine, arene, săli pentru tot felul de sporturi… mai greu”, a avertizat David Popovici.

Bazinele de înot din Capitală. Bazinul de la Lia Manoliu, unde se antrenează David Popovici, este o improvizație friguroasă. Foto: Europa Liberă
Bazinele de înot din Capitală. Bazinul de la Lia Manoliu, unde se antrenează David Popovici, este o improvizație friguroasă. Foto: Europa Liberă

CITEȘTE ȘI: Complexul Lia Manoliu nu va mai fi extins. În schimb, apare proiectul unei noi mari săli de sport

Bazinele de înot din Capitală. Ștrandul Tineretului, contract de închiriere pe 15 ani

Baza Sportivă „Tineretului” aparține Complexului Sportiv Național Lia Manoliu, instituție aflată subordinea Agenției Naționale pentru Sport.

În anul 2018, a semnat un contract de închiriere pe 15 ani cu societatea comercială Phoencia Express, controlată de omul de afaceri Mohammad Murad, notează Gazeta Sporturilor.

Firmele acestuia dețin mai multe hoteluri și baze turistice în București și pe litoral.

Potrivit contractului, firma se angaja să plătească o chirie lunară de 25.000 de euro și să reamenajeze bazinele și construcțiile aferente, inclusiv spațiile comerciale.

Totodată, era prevăzută construcția unui „motel pentru sportivi”.

În schimb, Phoencia Express primea drept de exploatare al ștrandului până în 2033. Chiriașii au ridicat deja motelul, precum și o parte a spațiilor auxiliare, plus o terasă de beton deasupra bazinelor, potrivit gsp.ro.

Totuși, lucrările au fost abandonate în toamna lui 2021, întrucât firma nu reușise să obțină autorizația de construire de la Primăria Capitalei.

Ulterior, ștrandul a fost lăsat să se degradeze, iar bazinele de înot au devenit casa unor rațe sălbatice, după cum a arătat GSP în 2022.

Citește mai multe detalii aici: Ștrandul rațelor sălbatice » De 4 ani, autoritățile blochează renovarea Bazei Tineretului – GSP

Patinoarul olimpic promis de peste un deceniu

Fundația Eco-Civica atrage atenția și asupra patinoarului Flamaropol, promis de Primăria Capitalei încă din 2013.

„Patinoarul Flamaropol, transferat PMB, demolat ilegal, a fost înlocuit cu un schelet de beton armat și a rămas în stadiul pe care-l vedem în ziua de azi.

Pentru a construi tot felul de cafenele, restaurante, centre wellness, parcare VIP, primarul general de atunci a dispus demolarea, ilegalǎ, a două baze sportive cu 9 terenuri de tenis și un bazin de înot semiolimpic.

Bazinul, o investiție particulară nouǎ, de 900.000 dolari, era printre cele mai performante din București.

Ne-am opus acestor distrugeri, inclusiv tăierea a peste 250 arbori, dar nimeni nu a ascultat. Nici mǎcar presa care considera cǎ trebuie construit noul patinoar.

Nu ne-am opus construirii patinoarului ci doar molișorului și parcării VIP pe bazele sportive. Oricum avea un numǎr de locuri mai mic decât cel demolat și nu putea găzdui evenimente internaționale oficiale”, transmite Eco-Civica.

Patinoarul Flamaropol, aflat încă în faza de schele. FOTO: FB / Nicusor Dan

Promisiunile pentru un nou patinoar au început în urmă cu 9 ani, în mandatul primarului Sorin Oprescu, care susținea că până în vara lui 2017 va fi gata.

Primăria ar fi trebuit să construiască „o sală de sport, un patinoar, o academie de tenis, o sală de atletism, dar şi un complex de nataţie” în zona Arenei Naționale.

Patinoarul Flamaropol a fost demolat în 2015, iar un an mai târziu, au început lucrările de reconstrucție. Acestea au fost sistate în 2019, după ce contractul încheiat cu asocierea Astaldi-UTI a fost reziliat din cauza întârzierilor majore înregistrate de constructor. Suma contractată în 2016 a fost de aproximativ 100 milioane de lei, fără TVA.

În iunie 2024, actualul primar general, Nicușor Dan anunța că a fost desemnat câștigătorul licitației pentru finalizare lucrărilor. Construcția ar trebui finalizată în doi ani de la emiterea ordinului administrativ de începere a lucrărilor, după cum a scris Buletin de București.

CITEȘTE ȘI: Reîncep lucrările la patinoarul Flamaropol. Contractul a fost atribuit

Bazinele de înot din Capitală, transformate în afaceri private

„Multe ștranduri ce puteau avea bazine de înot au intrat în posesia unor persoane influente, vezi Ștrandul Ciurel intrat în administrarea unei societăți a lui Cristi Borcea.

De altfel, d-l Borcea a făcut praf și parcurile Tei și Drumul Taberei cu investiții în cluburi de fițe, localuri pentru evenimente.

După cum știți, sunt baze sportive distruse pentru construirea de moluri. Restul bazinelor de înot ale fostelor întreprinderi sau asociații sportive comuniste au fost abandonate, bănuiți de ce.

Pe rol sunt mai multe procese în instanță pentru salvarea bazelor sportive sau dezbateri aprinse în comisiile de urbanism de la sectoare, în special de la sectorul 1, pentru a opri dezvoltarea imobiliarǎ a acestora, iar Ministerul sportului a ,,acordat” tot sprijinul în desființarea bazelor sportive prin adresele emise.

Multe baze ar putea gǎzdui bazine de înot. Aceasta este situația și sǎ nu vǎ surprindǎ faptul cǎ prin noile proiecte legislative din Parlament se va putea construi ,,legal” pe bazele sportive particulare și chiar de stat”, mai notează Eco-Civica în semnalul lor public.

Publicația Click scria în 2019 că afaceristul Cristi Borcea a concesionat ștrandul Drumul Taberei în 2009, cu o redevență de doar 1.000 de dolari pe lună. Ulterior, l-a subînchiriat unei alte persoane cu 25.000 de euro pe lună. Ulterior, chiriașul nu și-a mai plătit datoria, acumulând o restanță de 200.000 de euro.

Bazinul de înot promis de Universitatea din București

După discursul lui David Popovici, rectorul UB a anunțat că proiectul pentru construcția bazinului olimpic de înot a fost depus la Compania Națională de Investiții (CNI) în data de 2 august, conform G4Media.ro.

Este a doua oară când proiectul este depus la CNI. Inițial, proiectul a fost respins pentru finanțare. Complexul sportiv urmează să fie construit pe Splaiul Independenței, pe un teren de peste 5.500 mp.

Dacă până în toamnă nu primim garanţii că se finanţează din bani publici, îl începem noi singuri prin Fundaţia Universităţii. David şi toţi campionii, antrenorii, tinerii şi copiii care fac înot merită acest efort.

Marian Preda, rectorul UB

CITEȘTE ȘI: FOTO | Primii pași pentru construcția bazinului olimpic promis de Universitatea din București. Cum va arăta complexul de înot

scris de

Andreea Tudor

Născută și crescută în București, susținătoare a presei independente. Așa am ajuns redactor la Buletin de București. Fiind eu, însămi, parte a sistemului de învățământ românesc și pasionată de domeniul social, pun sub lupă tot ceea ce se întâmplă în sfera educației. Cred cu tărie că presa „pentru cetățeni” este presa independentă. Oamenii au nevoie de o informare corectă pentru a înțelege pe deplin ce se întâmplă în jurul lor și pentru a lua acțiune împotriva nedreptăților.

pe același subiect