Un raport al Băncii Mondiale, denumit “Diagnostic Sistematic de Țară” pentru România, scoate în evidență discrepanțele dintre București și restul țării. Dincolo de veniturile pe cap de locuitor care au depășit media Uniunii Europene, Capitala conduce și la capitolul învățământ iar 92% dintre gospodăriile din București-Ilfov sunt conectate la internet.
Dezvoltarea socioeconomică a României din ultima perioadă ilustrează aceeași „poveste a celor două Românii”: una urbană, dinamică și integrată în UE, o alta rurală, săracă și izolată, subliniază raportul “Diagnostic Sistematic de Țară”, citat de biziday.ro. Deși România, în ansamblu, este o economie cu venituri ridicate, nivelurile veniturilor variază foarte mult pe cuprinsul țării.
Inegalitățile „uriașe” legate de furnizarea serviciilor au generat decalaje la nivelul rezultatelor în ceea ce privește dezvoltarea umană. Disparitatea rezultatelor educaționale este de asemenea mare, arată Banca Mondială. Pentru a elimina decalajul de învățare față de colegii lor din București-Ilfov, măsurat prin punctajele armonizate obținute la teste, elevii din restul țării ar avea nevoie, în medie, de peste doi ani de școlarizare suplimentară.
În plus, diferențele interne în ceea ce privește oportunitățile de dezvoltare a afacerilor sunt frapante, subliniază experții. Punctajul înregistrat de București în ceea ce privește indicele mediului de afaceri la nivel local, care măsoară antreprenoriatul local, inovarea, finanțarea investițiilor și sprijinul public local, este de aproape șapte ori mai mare decât cel al localității cu cel mai mic punctaj, respectiv Vaslui.
În ansamblu, România are performanțe relativ bune în ceea ce privește infrastructura digitală, dar între regiuni sunt diferențe mari, iar nivelul competențelor este insuficient. În 2020, 92 % dintre gospodăriile din București-Ilfov erau conectate la internet (fix și/sau mobil), în timp ce în Regiunea Nord-Est, spre exemplu, rata era de doar 77%.
Infrastructura municipală — inclusiv apa, transportul urban, iluminatul stradal și gestionarea deșeurilor solide — rămâne subdezvoltată și necesită investiții semnificative la nivel național. Transportul urban se confruntă cu provocări în multe orașe, Bucureștiul situându-se printre cele mai aglomerate din lume, iar sectorul transporturilor a fost cauza principală a creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră din țară din ultimii ani, în principal ca urmare a navetei zilnice în cadrul zonelor metropolitane.
Totuși, alături de Cluj-Napoca și Suceava, Bucureștiul, prin administrația Sectorului 2, este înscris în programul „100 de orașe neutre din punct de vedere climatic până în 2030” al Uniunii Europene şi va beneficia de resurse semnificative în acest sens.
“Trebuie reamintit faptul că România se numără printre țările UE cu cel mai mare risc de cutremure și inundații cauzate de apele fluviale și de suprafață. Mai mult de 75 % din populația țării trăiește în zone predispuse la cutremure, Bucureștiul fiind considerat orașul cu cel mai mare risc seismic din Europa”, se mai arată în raportul Băncii Mondiale.
