Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.

BdB e un proiect marca Funky Citizens
Susține Buletin de București Susține

Banca Mondială: Capitala, de peste șapte ori peste Vaslui, la afaceri. Elevii din București, doi ani de școlarizare în plus față de restul țării

Banca Mondială: Capitala, de peste șapte ori peste Vaslui, la afaceri. Elevii din București, doi ani de școlarizare în plus față de restul țării

Un raport al Băncii Mondiale, denumit “Diagnostic Sistematic de Țară” pentru România, scoate în evidență discrepanțele dintre București și restul țării. Dincolo de veniturile pe cap de locuitor care au depășit media Uniunii Europene, Capitala conduce și la capitolul învățământ iar 92% dintre gospodăriile din București-Ilfov sunt conectate la internet.

Dezvoltarea socioeconomică a României din ultima perioadă ilustrează aceeași „poveste a celor două Românii”: una urbană, dinamică și integrată în UE, o alta rurală, săracă și izolată, subliniază raportul “Diagnostic Sistematic de Țară”, citat de biziday.ro. Deși România, în ansamblu, este o economie cu venituri ridicate, nivelurile veniturilor variază foarte mult pe cuprinsul țării.

“Pe de o parte, municipiul București și județul Ilfov care îl înconjoară au înregistrat o creștere spectaculoasă, aici veniturile pe cap de locuitor fiind mai mari decât media UE încă din 2007. Alte orașe mari și dinamice — printre care Brașov, Cluj, Constanța și Timișoara — au devenit de asemenea centre prospere pentru afaceri, inovație și cultură”, se arată în raport.

Inegalitățile „uriașe” legate de furnizarea serviciilor au generat decalaje la nivelul rezultatelor în ceea ce privește dezvoltarea umană. Disparitatea rezultatelor educaționale este de asemenea mare, arată Banca Mondială. Pentru a elimina decalajul de învățare față de colegii lor din București-Ilfov, măsurat prin punctajele armonizate obținute la teste, elevii din restul țării ar avea nevoie, în medie, de peste doi ani de școlarizare suplimentară.

În plus, diferențele interne în ceea ce privește oportunitățile de dezvoltare a afacerilor sunt frapante, subliniază experții. Punctajul înregistrat de București în ceea ce privește indicele mediului de afaceri la nivel local, care măsoară antreprenoriatul local, inovarea, finanțarea investițiilor și sprijinul public local, este de aproape șapte ori mai mare decât cel al localității cu cel mai mic punctaj, respectiv Vaslui.

În ansamblu, România are performanțe relativ bune în ceea ce privește infrastructura digitală, dar între regiuni sunt diferențe mari, iar nivelul competențelor este insuficient. În 2020, 92 % dintre gospodăriile din București-Ilfov erau conectate la internet (fix și/sau mobil), în timp ce în Regiunea Nord-Est, spre exemplu, rata era de doar 77%.

Infrastructura municipală — inclusiv apa, transportul urban, iluminatul stradal și gestionarea deșeurilor solide — rămâne subdezvoltată și necesită investiții semnificative la nivel național. Transportul urban se confruntă cu provocări în multe orașe, Bucureștiul situându-se printre cele mai aglomerate din lume, iar sectorul transporturilor a fost cauza principală a creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră din țară din ultimii ani, în principal ca urmare a navetei zilnice în cadrul zonelor metropolitane.

Totuși, alături de Cluj-Napoca și Suceava, Bucureștiul, prin administrația Sectorului 2, este înscris în programul „100 de orașe neutre din punct de vedere climatic până în 2030” al Uniunii Europene şi va beneficia de resurse semnificative în acest sens.

“Trebuie reamintit faptul că România se numără printre țările UE cu cel mai mare risc de cutremure și inundații cauzate de apele fluviale și de suprafață. Mai mult de 75 % din populația țării trăiește în zone predispuse la cutremure, Bucureștiul fiind considerat orașul cu cel mai mare risc seismic din Europa”, se mai arată în raportul Băncii Mondiale.

Youtube video

Autor

  • Cătălin Doscaș

    Reporter și redactor-șef la Buletin de București. Face presă de la 15 ani, când a debutat în media locală din Tecuci, și a parcurs de-a lungul a peste două decenii toate formatele jurnalistice: presă scrisă, radio, online și televiziune. În București, s-a format în redacțiile de știri radio ca reporter de teren, redactor și prezentator (StudentFM, NaționalFM, Radio Total, Smart FM) și a coordonat editorial postul Realitatea FM, înainte de a trece în presa online, ca editor la B365.ro, pe subiecte de administrație a Capitalei.

    Din 2012 a lucrat în televiziune, mai întâi la Realitatea TV, ca reporter pe zona socială, editor de știri și reporter special în cadrul emisiunii de anchete „Reporterii Realității”, iar apoi în secția de Investigații a Digi24, unde a documentat dosare despre devalizarea patrimoniului public în campania „România furată”.

    În 2017 s-a alăturat, ca reporter special, echipei inițiale care a transformat tabloidul Libertatea în cotidian generalist și de investigație.

    Este jurnalist la Buletin de București din 2019, unde urmărește banii publici, proiectele de infrastructură și deciziile din administrația București-Ilfov.

    După ce a preluat și coordonarea Buletin de București ca redactor-șef, în iunie 2023, fără a renunța la munca de reporter, investigațiile pe care le-a semnat și editat alături de echipă au câștigat, în ani consecutivi (2024–2026), Premiile I, II și III la categoria „Presă locală” a Galei Superscrieri.

Etichete

Susține Buletin de București

Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri locale.

Susține BdB

Newsletter BdB

Bucureștiul, explicat pe înțelesul tău.

Cele mai importante știri, investigații și povești din oraș, alese de redacție și trimise direct la tine în inbox.