Asociația „anti-bullying” TACI din București a fost ținta unui val de critici în mediul online, după o campanie cu personalități publice controversate, precum Codin Maticiuc și Radu Țibulcă. Fondatorul asociației, Sebastian Dobrincu, cunoscut drept „cel mai tânăr milionar din Silicone Valley” a fost acuzat că a înființat asociația pentru imagine, după ce mai mulți creatori de conținut au publicat materiale critice la adresa lui. Acestea puneau la îndoială anumite afirmații ale milionarului legate de cariera sa timpurie și succesul său financiar.
Asociația „Toxicitatea Aduce Consecințe Imense” (TACI) este înregistrată în Sectorul 3 al Capitalei, pe Bulevardul I.C Brătianu, conform informațiilor disponibile pe site-ul Ministerului Justiției.
Sebastian Dobrincu a fost numit de revista Forbes, în urmă cu șase ani, „cel mai tânăr milionar din Silicon Valley”. Articolul a fost, ulterior, șters.
CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Încep înscrierile la cursurile de înot, la cele două bazine ale primăriei
Asociație „anti-bullying” din București, val de critici pe internet
Scopul Asociației TACI, conform informațiilor de pe site-ul Ministerului Justiției, este acela de a „aduce conștientizare atât în mediul online cât și în mediul offline, cu privire la toxicitatea și impactul adus asupra tinerilor din România de comentarii, content agresiv, hate, minciuni inventate de către oamenii din online, doar pentru a putea crea un content care să aducă vizualizări (…)”.
Asociația s-a lansat cu o campanie pe YouTube în care apar artiști precum Marius Moga, Jorge, Andrei Bănuță, dar și vedete din showbiz controversate precum Codin Maticiuc și Radu Țibulcă, care povestesc experiențele în care ar fi fost victimele fenomenului de „bullying”.
Primul astfel de videoclip prezintă mărturia fondatorului asociației, milionarul Sebastian Dobrincu. În interviul dat către propria asociație, tânărul de 26 de ani a susținut că a fost discriminat încă din clasa a 5-a sau a 6-a, când „îmi câștigam banii mei pe internet, din programare” și că, din cauza asta, era „ridiculizat” de colegii lui, iar într-o bună parte din videoclipul de 22 de minute vorbește despre cum ar fi fost jignit pe internet.
Cel mai criticat videoclip din această campanie prezintă o altă „victimă a bullying-ului”, controversatul Codin Maticiuc, autoproclamat misogin și cel care a creat o serie de tricouri în anul 2017, cu mesaje precum „Fiți femei, c***e-s destule” și „Urâtele mă deprimă”.
„I-am spus lu’ fiică-mea că dacă cumva îmi schimbă imaginea de misogin nesimțit pe care m-am chinuit atât să o clădesc, o reneg pur și simplu”, a afirmat producătorul de film în 2019, într-o postare pe Instagram.
Producătorul în vârstă de 44 de ani povestește în interviul pentru Asociația TACI cum, din cauza unui băiat care l-a înjurat pe internet, a ajuns să fie și el agresor, la rândul său. Astfel, a cerut ca acea persoană, după ce a întâlnit-o câțiva ani mai târziu, la o filmare la care el era „starul”, să fie dată afară. El a spus că, acum, își regretă fapta.
Artistul Andrei Cojocaru, câștigătorul celui de-al 5-lea sezon iUmor, a precizat că el este „băiatul de la filmare” și că unghiul din care Maticiuc a povestit întâmplarea este „nedrept și jignitor față de toți oamenii care trec cu adevărat prin bullying și rămân cu sechele, în timp ce un băiat din Nuba vine să povestească fabule cu și despre Lupul Moralist «bullying-uit»”.
Acesta a mărturisit că, în urma campaniei misogine a lui Maticiuc, i-a transmis jigniri „cu specificul unui puști de 20 de ani”. El susține că producătorul l-a amenințat apoi cu violența în mod insistent, i-a supravegheat activitatea pe rețelele sociale timp de mai mulți ani (fapt menționat și de Maticiuc), l-a urmărit la filmări și le-a scris cunoscuților și colaboratorilor lui.
„Eu aveam deja aproape 22 ani. Abia începusem să lucrez și era vorba de un proiect extrem de important pentru cariera mea de asistent-regizor, viitor regizor la început de drum.
Când m-a văzut a făcut literalmente o criză de personalitate, eu încercând să mențin o atmosferă matură la job. Mi-am cerut scuze că l-am jignit, am încercat să îi explic de ce am simțit să fac asta, încercând să păstrez un mediu profesional la locul de muncă și sperând că o să putem sta de vorbă după filmare. A continuat să mă amenințe, strigând în gura mare pe tot platoul de filmare «Lasă că vezi tu acum!»”, a mărturisit artistul.
În videoclipul de prezentare al campaniei Asociației TACI apare și comediantul Radu Țibulcă, fiul polițistului anticorupție Cătălin Țibulcă, care a fost trimis în judecată, în decembrie 2023, după ce ar fi fost surprins în timp ce lua mită patru miei și 20 de litri de vin de la un dezvoltator imobiliar, conform B1TV.
În plus, Țibulcă a fost găsit vinovat de denigrarea unui coleg de breaslă de-al tatălui său, după ce l-a ironizat pe Facebook şi l-a bombardat cu plângeri, scrie ziaruldeiasi.ro.
Întrebaţi de alegerea vectorilor de imagine cu care au lucrat în campaniile lor, cei de la Asociaţia T.A.C.I. au răspuns pentru Buletin de Bucureşti:
Am dorit să aducem în fața publicului oameni care sunt în mod autentic dispuși să-și împărtășească poveștile – fie că au fost victime, agresori sau martori ai fenomenului de bullying. Alegerea lor nu s-a bazat pe controverse sau pe trecut, ci pe disponibilitatea de a deschide un dialog real și profund. Acești oameni au avut curajul să fie vulnerabili, să recunoască greșelile făcute sau să vorbească despre rănile lor, oferind astfel un exemplu autentic celor care suferă sau celor care au greșit și vor să se schimbe. (…) Codin Maticiuc și ceilalți ambasadori ai campaniei T.A.C.I au fost aleși pentru autenticitatea lor și pentru capacitatea de a atinge inimile oamenilor prin experiențele personale. Într-o societate în care vulnerabilitatea este adesea percepută ca o slăbiciune, noi credem că tocmai curajul de a recunoaște greșelile sau suferința este cel care inspiră cel mai mult.
Asociaţia T.A.C.I.
„Repede, aduceți o roabă cu gheață și șampanie”
Criticii acestei campanii derulate de Asociația TACI afirmă că bullying-ul este un fenomen complex, sistemic, și nu se rezumă doar la a fi jignit pe internet, argumentând că ar fi imposibil pentru o persoană publică să nu primească măcar o insultă în spațiul online.
„Explicat într-un mod cât mai simplu, bullying-ul are loc atunci când o persoană sau un grup se comportă intenționat și repetat astfel încât să facă pe cineva să se simtă rănit, înfricoșat sau jenat. Psihologii definesc bullyingul ca fiind acțiunile sau amenințările repetate, inițiate de către una sau mai multe persoane, care au sau sunt percepute a avea mai multă putere sau statut decât ținta lor, pentru a provoca frică, suferință sau rău”, conform organizației Salvați Copiii.
UNICEF definește cyberbullying-ul drept „un comportament repetat cu scopul de a-i speria, înfuria sau umili pe cei vizați”.
Pe Instagram, videoclipul cu Codin Maticiuc a generat un val de ironii și critici:
- „Oh nu! Repede, aduceți o roabă cu gheață și șampanie în Nuba cu niște artifikii rămase de la revelion să-și revină”;
- „Scuze, dar băieții de bani gata mă deprimă la fel cum îl deprimau și pe el «urâtele»;
- „Facem campanii anti-bully și aducem ultimul misogin să vorbească publicului. (…) E jenant”;
- „Mi-e rușine mie de lipsa lui de rușine”;
- „Ce urmează? Să vină Țiriac să ne zică cum și-a luat bully de la Iliescu în anii ‘90?”.
Cât despre interviul acordat de Dobrincu propriei sale asociații, creatorul de conținut Alexandru Zlăvog spune, într-un videoclip intitulat „Sebi Dobrincu intră în război cu bullying-ul”, că milionarul nu vorbește despre bullying, cât vorbește despre „oameni care doar comentează pe internet”.
Scopul declarat al Asociației TACI este acela de a aduce conștientizare asupra „toxicității” generate de „comentarii, content agresiv, hate, minciuni inventate de către oamenii din online, doar pentru a putea crea un content care să aducă vizualizări”.
Cred că trebuie luptat împotriva bullying-ului, tot ce mă deranjează este când diverse persoane publice se victimizează”, a adăugat Zlăvog.
L-am întrebat pe Sebastian Dobrincu cum răspunde criticilor care spun că asociaţia T.A.C.I. duce o campanie de victimizare. Iată ce a spus acesta:
Înțelegem și respectăm opiniile și percepțiile diferite ale publicului cu privire la campania de lansare a asociației T.A.C.I. Totuși, dorim să reiterăm că scopul principal al acestei campanii de lansare a fost să aducem în lumină povești autentice – povești care pot inspira, motiva și încuraja oamenii să vorbească despre experiențele lor legate de bullying sau cyberbullying, fie ca victime, fie ca martori sau chiar ca agresori care regretă. A aduce la lumină o realitate dură pe care victimele o trăiesc dar pe care publicul larg nu o cunoaște, s-a dovedit a fi mai greu decât am preconizat și efectul a fost unul care, în mod poate evident, se datorează tot acestui fenomen pe care ne străduim să îl prevenim. Aceste povești au fost un punct de plecare în demersul nostru de a crea un spațiu de dialog sincer și de conștientizare a acestui fenomen.
Asociația T.A.C.I a fost lansată în urmă cu doar două luni, iar proiectele noastre sunt încă la început. Pe lângă contentul inspirational postat până acum, am inițiat discuții cu brand-uri puternice pentru parteneriate și dezvoltăm proiecte concrete care vor aborda prevenirea bullying-ului, sprijinirea victimelor și crearea unei comunități sigure și incluzive. Contentul actual nu reprezintă întreaga activitate sau direcția pe care o vom urma, ci doar începutul unui drum ambițios și complex.
Considerăm că este prematur să se tragă concluzii despre amploarea sau impactul Asociației T.A.C.I doar pe baza primelor noastre inițiative de comunicare. În perioada următoare, vom aduce în fața publicului proiecte aplicate și soluții tangibile care vor întări angajamentul nostru pentru o schimbare reală.
Poziția noastră este una deschisă: acceptăm opiniile argumentate și apreciem orice feedback constructiv. Suntem convinși că, odată ce vom prezenta impactul real al proiectelor noastre, perspectivele asupra Asociației T.A.C.I se vor nuanța și mai multe voci ni se vor alătura în acest demers.
Ne dorim să fim mai mult decât un simbol al conștientizării – vrem să devenim o forță de schimbare pozitivă și un sprijin concret pentru cei afectați de bullying.
Asociaţia T.A.C.I.
Cât despre ideea ca Asociația în care investesc timp si resurse in mod voluntar, ar fi o inițiativa pornită din motive egocentrice, pot doar sa mă amuz și sa las rezultatele să vorbească de la sine.
Imaginea si statutul de care beneficiez azi sunt câștigate prin munca si sacrificii, încă de când eram mic copil. In goana după notorietate si bani, o gașcă de vloggeri a contrazis în mod mincinos și calomnios acest lucru.
Am fost jignit atât eu cât si familia mea, acuzat ca as fi moștenit vreo avere si ca aș fi de fapt un personal duplicitar. Am fost numit securist, terorist, am fost hărțuit prin sute de injurii instigate de aceiasi indivizi, care își justificau activitatea prin pseudo-dovezi la fel de mincinoase, denaturate si menite sa creeze controversă și să dezinformeze publicul. Motiv pentru care mi-am făcut datoria civică de a le face plângere civilă, pentru a nu lasă astfel de indivizi toxici sa scape nepedepsiți sau sa profite si pe urma altor persoane.
După ce un judecător va analiza si stabili pedeapsa echitabilă a faptelor lor, voi împărtăși pe larg experiența de a fi hărțuit online in mod injust, cu scopul de a trage un semnal de alarma cu privire la efectul de domino al bullying-ului si urgența cu care trebuie sa acționăm pentru a menține o societate integra și sănătoasă.
Asociaţia T.A.C.I.
Cum a luat naștere Asociația TACI
Milionarul Sebastian Dobrincu a fondat Asociația TACI din București la scurt timp după ce mai mulți creatori de conținut au publicat materiale critice la adresa lui, pe 11 decembrie 2024, conform dosarului înscris la Judecătoria Sectorului 3.
Asociaţia are mai multe planuri pe care acţionează, evidenţiate în răspunsul pentru Buletin de Bucureşti.
Pe termen lung, ne propunem:
1. Schimbarea legislativă: Ne dorim să contribuim la reglementarea legală a acestui fenomen și a violenței generate de el. Credem că este esențial ca legislația să reflecte gravitatea bullying-ului și să protejeze victimele, oferindu-le un cadru sigur și drept. 2. Crearea unei comunități de sprijin: T.A.C.I își propune să devină un spațiu în care victimele, martorii sau chiar foști agresori să se simtă în siguranță să vorbească despre experiențele lor, să primească sprijin și să găsească soluții. Comunitatea noastră va încuraja dialogul, empatia, reconstrucția încrederii și reabilitarea colo unde este cazul. 3. Educație și prevenție: Credem că educația este cheia stopării acestui fenomen. De aceea, ne propunem să implicăm părinți, profesori, copii și instituții în programe de conștientizare care să îmbunătățească conduita și comportamentul. Vom lucra la crearea unor programe de anvergură, inclusiv în parteneriat cu instituțiile de stat, pentru a ajunge la cât mai mulți oameni. 4. Monitorizare și rezultate: Eficiența campaniilor noastre va fi măsurată prin impactul concret asupra statisticilor naționale. Vrem ca, de la an la an, să vedem o reducere semnificativă a cazurilor de bullying și a efectelor acestora. Vom publica rapoarte anuale care să reflecte activitatea noastră și progresul realizat, pentru ca toți cei implicați să poată vedea rezultatele.T.A.C.I își propune să transforme nu doar statisticile, ci și viețile. Ne dorim să scădem numărul de victime, să creăm spații sigure pentru cei afectați și să oferim șansa unei schimbări reale – fie că vorbim despre victime, martori sau chiar agresori.
Asociaţia T.A.C.I.
Un videoclip publicat pe canalul de YouTube „Mihai TPN”, în august, pune la îndoială mai multe declarații ale milionarului, printre care afirmația cum că provine dintr-o familie „modestă”. Creatorul de conținut Mihai Mătrăgună a arătat, în acel videoclip, că tatăl lui Sebastian Dobrincu, Romică, deține o firmă din anul 2005, care ar avea un capital de peste 4 milioane de euro și active imobilizante de aproape 5 milioane de euro.
Nu știu despre care milioane vorbești tu, dar eu mă întrețin singur și îmi ajut familia cu bani încă de la 12 ani”, i-a răspuns milionarul.
De asemenea, și afirmația lui Dobrincu cum că, la vârsta de 6 sau 7 ani, făcea site-uri pentru anumite firme a fost pusă sub semnul întrebării de creatorul de conținut.
„Practic, când alții se jucau cu Lego-uri, Dobrincu făcea website-uri pentru spălătorii auto”, a afirmat acesta, menționând că afirmațiile tânărului „sunt, într-adevăr, adevărate, dar sunt foarte umflate cu pompa”.
Zlăvog, un alt creator de conținut, a contestat și el aceste afirmații legate de „cariera” sa de pe vremea când nu era nici măcar adolescent, pe considerentul că, potrivit Codului Muncii, „încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă”. Articolul 265 din Codul Muncii prevede că „Încadrarea în muncă a minorilor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestora pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani”.
Tânărul milionar a susținut că a fost victima bullying-ului și a denigrării în urma videoclipurilor critice la adresa lui și a dat mai mulți creatori de conținut în judecată.
„Te înștiințez, pentru că sunt băiat de treabă, că deși am ignorat și am iertat oamenii frustrați, din tine voi face un exemplu. (…) Plec din Indonezia în câteva ore, ajung în România și îți promit că zilele următoare o să iau toate demersurile, ca să vedem dacă poți susține și în instanță cererea asta de atenție”, a spus Dobrincu, într-un mesaj vocal către Mihai Mătrăgună.
Față de Mătrăgună, tânărul a cerut în instanță și un ordin de protecție, însă cererea a fost respinsă ca nefondată. Decizia Tribunalului București este definitivă.
Creatorul de conținut a câștigat patru din cele cinci procese deschise de Sebastian Dobrincu.
Acțiunile legale inițiate de persoane sau entități puternice împotriva criticilor lor, pentru a-i intimida, reduce la tăcere sau împiedica să participe în mod public la dezbateri sau să își exprime opiniile, se numesc „Procese strategice împotriva participării publice” (SLAPP). Aceste tactici ale „entităților cu resurse financiare extinse” nu sunt deschise pentru a le câștiga, ci pentru „a scădea încrederea și a împiedica libera exprimare a ideilor”, conform mediastandard.ro.
„Cel mai tânăr milionar din Silicon Valley”? Cine e Sebastian Dobrincu
Acum șase ani, revista Forbes l-a numit „cel mai tânăr milionar din Silicon Valley”. Astăzi, articolul „How serial entrepreneur Sebastian Dobrincu became Silicon Valley’s youngest millionaire” nu mai poate fi accesat. Publicația nu a oferit vreo explicație.
„Pe măsură ce creștea, Dobrincu s-a dovedit a fi un talent remarcabil în tehnologie. Născut în București, România, a fost pasionat de programare și tehnologie încă de la o vârstă fragedă. A început să învețe singur despre ingineria software la vârsta de 7 ani, iar viața lui a devenit rapid plină de software development și inițiative tehnologice”, nota publicația Forbes, în articolul semnat de o fostă colaboratoare a publicației, care mai poate fi accesat doar în arhiva internetului.
Mai mult, Sebastian Dobrincu a fost subiectul unui articol Recorder publicat în februarie 2018, intitulat „SUPERCODERS. Sebastian Dobrincu, adolescentul de un milion de dolari”, care a fost șters ulterior, din cauză că a fost „insuficient documentat și nu mai corespunde standardelor noastre editoriale”, scrie Recorder.
Milionarul, care a fost și jurat la emisiunea „Imperiul Leilor” de pe ProTV, ar fi obținut la 11 ani primul său job, după cum susține, deși a mai declarat că făcea bani din programare încă de la 5 sau 6 ani. La 17 ani s-a mutat în SUA și a înființat o companie numită Storyheap care vinde „soluții de statistică pentru conturile de Instagram și Snapchat ale clienților”, însă recent s-a mutat înapoi în România, pentru că „aveam nevoie de o întoarcere la iubire, la oameni”.
Dobrincu, care este urmărit de peste 250 de mii de oameni pe rețelele sociale, majoritatea tineri, mai susține că a fost exmatriculat de la liceul bucureștean în care învăța, pentru că „a ales să se ocupe mai mult de antreprenoriat”, conform Pagina de Media, și că a dat „bacalaureatul internațional”, la Londra. A precizat că a intrat la Universitatea Stanford, la care a renunțat după ce a ajuns în Silicon Valley.
