Consiliul General al Municipiului București are pe masă un proiect de hotărâre prin care Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov (ADITBI) solicită o majorare substanțială a cotizației anuale din banii bucureștenilor. Printre altele, vrea să studieze dacă se pot pune panouri solare pe puncte termice
Asociația, puțin cunoscută publicului larg, dar esențială în lanțul birocratic al termoficării, cere un buget de 9.855.718 de lei pentru anul în curs, o sumă de aproape trei ori mai mare față de nivelul aprobat în 2019.
Documentele consultate de Buletin de București arată o disproporție majoră între costurile de funcționare ale aparatului administrativ și fondurile alocate efectiv pentru dezvoltarea sistemului.
Deși nota de fundamentare invocă necesitatea unor investiții critice pentru modernizarea sistemului de termoficare, structura bugetului propus trădează alte priorități.
Din totalul de 9,8 milioane de lei, suma de 6.255.718 de lei este alocată exclusiv cheltuielilor de personal.
Aceasta include salarii de bază, dar și indemnizații pentru membrii Consiliului Director și ai Comisiei de Cenzori.
În contrast, capitolul dedicat „aducerii la îndeplinire a obligațiilor asociației”, care include studiile tehnice și strategiile de dezvoltare, primește o alocare estimată de doar 3.000.000 de lei.
Altfel spus, pentru fiecare leu cheltuit pe gândirea și viabilizarea unor soluții tehnice, administrația plătește doi lei pentru salariile celor care supraveghează procesul.
La acestea se adaugă cheltuieli de funcționare curentă, de 600.000 de lei pe an, care acoperă, între altele, „birotică și papetărie, carduri de acces, ligitimații serviciu, carți de vizită, memory stick, calculator de birou, piese de schimb pentru imprimante, consumabile pentru imprimante, consumabile curățenie, dezinfectare, protecție, mouse, prelungitoare priză, combustibil”, se arată în documentul consultat de Buletin de București.
Studiul despre studiu: „arta” prefezabilității
Argumentul principal pentru această majorare bugetară îl constituie o listă lungă de intenții, denumite tehnic „studii de prefezabilitate”.
În limbaj administrativ și procedural, un studiu de prefezabilitate nu reprezintă o investiție propriu-zisă, ci doar o documentație preliminară.
Este, în esență, un „studiu despre un viitor studiu”. Acesta analizează dacă o idee merită sau nu aprofundată printr-un Studiu de Fezabilitate, cunoscut pe scurt drept SF, care abia apoi ar putea duce la un proiect tehnic și, eventual, la execuție.
De regulă, documentații de prefezabilitate ajung adesea să fie plătite și apoi uitate în sertare li expiră înainte de a produce efecte juridice sau tehnice.
ADITBI propune nu mai puțin de șapte astfel de studii de prefezabilitate și cinci studii de fezabilitate. Printre acestea se numără planuri ambițioase, precum centrale pe hidrogen în Colentina sau exploatarea energiei geotermale în nordul Capitalei.
Panouri solare pe puncte termice, o idee bună?
Unul dintre punctele centrale ale notei de fundamentare, pentru care se solicită bani, este un studiu de prefezabilitate care să determine câte puncte termice sau centrale termice pot fi dotate cu panouri fotovoltaice.
Mai mult, documentul menționează vag și sisteme de acumulare a energiei termice, fără a preciza impactul cost-beneficiu asupra facturii finale a bucureșteanului.
Practic, ADITBI cere fonduri în plus pentru a număra pe câte acoperișuri de puncte termice se pot monta panouri, o operațiune care, într-o administrație digitalizată, s-ar putea face din birou, pe baza cadastrului, a imaginilor satelitare și a datelor tehnice existente de la Termoenergetica, instituția care deține punctele și centralele termince de pe raza Capitalei.
Vise cu hidrogen și “Waste to Energy”
Pe lângă panourile solare, lista „de cumpărături” a asociației include concepte de ultimă generație, greu de integrat în infrastructura sovietică a Bucureștiului pe termen scurt.
Se propune un studiu de fezabilitate pentru o centrală de cogenerare „Hydrogen Ready” în zona Colentina/Fundeni și o soluție mixtă în zona Aviației.
De asemenea, se reia tema incinerării deșeurilor printr-un studiu “Waste to Energy”, care ar urma să compare soluțiile din Master Planul de Deșeuri.
Aceste documentații sunt prezentate ca fiind necesare pentru atragerea de fonduri europene. Totuși, decalajul dintre momentul realizării unui studiu de prefezabilitate și momentul accesării efective a banilor este, de regulă, de câțiva ani, timp în care datele tehnice se perimează.
Chiajna și Popești-Leordeni, la aceeași masă cu București
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov este structura care exercită, teoretic, controlul asupra operatorului regional Termoenergetica SA.
Constituită din Municipiul București, Chiajna și Popești-Leordeni, aceasta are rolul de a monitoriza contractul de delegare pentru termoficarea Capitalei.
În ciuda acestui rol de monitorizare, asociația funcționează ca o structură paralelă, cu un aparat propriu consistent. Documentele arată că ADITBI plătește chirii, utilități, servicii de curățenie, pază, audit și mentenanță auto, toate din cotizațiile membrilor, adică ale bucureștenilor.
Asta în timp ce cotizația aferentă orașelor Chiajna și Popești-Leordeni era stabilită, la nivelul anului 2019, la câte 2.000 de lei pe an.
Justificarea pentru creșterea cotizației se bazează pe inflație și pe faptul că veniturile au rămas la nivelul de acum șase ani, în timp ce cheltuielile au explodat, se mai arată în proiectul consultat de BdB.
Creșterea solicitată este de la 3,4 milioane lei la 9,85 milioane lei, adică aproape două milioane de euro, iar banii sunt propuși a fi transferați din bugetul Municipiului București, în tranșe trimestriale.
Același proiect mai prevede că banii pentru studii vor fi plătiți doar pe bază de documente justificative aprobate ulterior însă anvelopa salarială rămâne o cheltuială certă și recurentă.
Proiectul de majorare a contribuției Municipiului București pentru buna funcționare a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov va fi supus votului consilierilor generali în ședința de joi, 27 noiembrie.
