Consumul de apă din Capitală a crescut, în această vară, cu aproape 10% comparativ cu vara trecută, transmite Apa Nova, la solicitarea Buletin de București. În același timp, compania dă asigurări că „dispune de toate mijloacele necesare”, astfel încât să nu se ajungă la raționalizarea apei.
Mai exact, în perioada 1 iunie – 15 iulie, consumul de apă din Capitală a crescut cu 8,8% față de aceeași perioadă a anului 2023.
De asemenea, pe timpul verii, consumul zilnic de apă înregistrat o creștere medie zilnică de 10,45% față de restul acestui an.
Resursele de apă din sudul țării, în pericol
Recent, Ministrul Mediului a declarat că resursele de apă ale României, în special în partea sudică a țării, sunt în pericol, potrivit News.ro.
Există un risc însemnat, mai mare decât în alte zone ale României, să pierdem şi resursele de apă. Asta afectează şi populaţia, pentru că se alimentează cu apă potabilă din rezervele de apă.
Mircea Fechet, Ministrul Mediului
Apa de la robinetele bucureștenilor provine din râurile Dâmbovița și Argeș. În contextul zilelor caniculare și, implicit, a consumului de apă crescut din ultima perioadă, reporterii Buletin de București au întrebat dacă există posibilitatea raționalizării apei, măsură aplicată deja în alte zone ale țării.
Drept răspuns, Apa Nova transmite că „seceta nu a afectat asigurarea serviciilor de alimentare cu apă pentru Capitală.”
Compania explică cum „gestionarea volumelor de apă necesare atât procesului de potabilizare, cât și altor folosințe se realizează prin lacurile de acumulare din amonte de prizele de captare Brezoaele, respectiv Crivina.”
Gradul de umplere pentru aceste lacuri este gestionat de Administrația Naționale Apele Române (ANAR), care „nu a anunțat reduceri de debite care să conducă la dificultăți pentru asigurarea necesarului de apă pentru Municipiul București”, până la acest moment.
În cazul în care implementarea unor restricții în bazinul hidrografic Argeș-Vedea va fi necesară, „restricțiile se vor aplica gradual, conform reglementărilor legale, prin limitarea celorlalte folosințe și, numai în ultima etapă, prin introducerea de restricții intermitente în alimentarea cu apă a populaţiei”, adaugă reprezentanții Apa Nova București.
Apă potabilă „cu porția”
Măsura de raționalizare a apei a fost deja implementată de mai mulți furnizori din țară. Spre exemplu, reporterii Euronews au scris recent despre cum zeci de sate din cel puțin șase județe se confruntă cu probleme privind alimentarea cu apă. Este vorba de Constanța, Alba, Dolj, Iași, Prahova și Gorj. Acolo, mii de oameni primesc apă cu porția – o parte dintre ei, chiar până la sfârșitul verii.
De altfel, apa a fost distribuită în baza unui program și în apropierea Capitalei, în Județul Ilfov. Chiar miercuri, 17 iulie, alimentarea cu apă potabilă a fost oprită în toată localitatea Ciolpani, între orele 00:00-05:00, pentru refacerea stocului minim de apă potabilă din rezervor.
Cu o săptămână în urmă, aceeași măsură s-a aplicat în comuna Balotești, așa cum a scris Buletin de București aici. Furnizorul a sfătuit populația din comună să folosească apa în mod responsabil, doar pentru consumul propriu, prepararea hranei și igiena personală. Utilizarea apei în alte scopuri, decât cel casnic, generează probleme în serviciul public de distribuție, a avertizat compania.
Cât de sigură este apa de la robinet, în Capitală?
Apa este transportată din râurile Argeş şi Dâmboviţa până în casele bucureștenilor, printr-un sistem care dispune de aproape 2300 km de conducte principale, respectiv 246 de km de apeducte, după cum a arătat B365 în 2011.
Trei uzine de tratare şi producţie a apei potabile asigură necesarul zilnic: Uzina Roşu de lângă Chiajna, Uzina Crivina de lângă Bolintin-Vale şi, cea mai veche uzină de tratare a apei a Bucureştiului, Arcuda din Nord-Vest oraşului.
Procesul de purificare este destul de complicat, explica Adrian Danciu, directorul Uzinei Roșu la acea vreme. Apa brută călătoreşte printr-o aşa-numită casetă subterană, un soi de viaduct, este strecurată printr-o serie de grătare și ajunge într-un bazin decantor, unde este folosit un coagulant care adună o mare parte din mizerie. După decantare, apa limpezită, situată aproape de suprafaţă, trece prin 30 de filtre pe nisip urmând ca apoi să fie dezinfectată cu clor gazos.
Acest ultim procedeu distruge toate micro-organismele şi asigură, pe tot traseul de distribuţie, o putere de dezinfecţie ridicată pentru a împiedica aşa-numitele „reveniri bacteriene”, adică micro-organismele nedezvoltate în momentul dezifecţiei, care ar putea infecta apa la mult timp după ce a fost tratată, potrivit aceleiași surse.
Încă de la momentul publicării articolului, adică cu mai bine de zece ani în urmă, fostul director adjunct al ApaNova Bucureşti, Epsică Chiru, declara că furnizorul poate acoperi o cerere destul de ridicată pentru toată Zona Metropolitană București-Ilfov, deci nu numai pentru Capitală, așa cum se întâmplă în prezent.
