Dacă sondajele apărute în spațiul public în ultimele săptămâni au stârnit rumoare și mult patos politic, alimentând diverse teorii printre care „votul util” la scrutinul de duminică, 7 decembrie, ar fi bine să zăbovim asupra unui sondaj (disponibil integral aici) diferit de toate cele prezentate până acum, măcar pentru faptul că nu intră (aproape) deloc în discuția despre cifrele cu privire la opțiunea politică.
Realizat de Agenția de Rating Politic, sub coordonarea sociologului Cristian Andrei, sondajul de față se uită mai degrabă la detaliile din care este compus electoratul fiecărui candidat dintre cei primii patru cotați – toți – cu șanse de a câștiga scrutinul de pe 7 decembrie.
Despre șanse ni se spune doar că pe linia de start (pasionații de F1 vor înțelege la ce mă refer) se află „un profil de protest și un profil de primar clasic”, zice chiar Cristian Andrei.
Subînțelegem, așadar, că profilul de protest ar fi Anca Alexandrescu, iar primarul clasic este reprezentat de Ciprian Ciucu sau Daniel Băluță. Dar aceste nume nu sunt deloc bătute în cuie și asta pentru că „primii candidați sunt foarte apropiați, toți cei relevanți într-un interval de 4-5 procente”.
„Ecuația” prezenței la vot la scrutinul de duminică
Deci departajarea se va face în funcție de mobilizarea electoratelor fiecărui candidat și de prezența la vot. Estimarea, raportat la listele electorale, indică o prezență la vot de 44-46% la scrutinul de duminică, ceea ce nu e deloc rău, având în vedere că votanții bucureșteni sunt invitați la o șasea duminică de vot în mai puțin de doi ani.
În analiza de luna trecută pe acest interval de timp minimul de prezență fusese la localele din 2024 (41%) iar maximul la parlamentarele de acum fix un an (49%).
Menționăm că alegerile prezidențiale și cele europarlamentare permit votul fără a avea buletin/viză de flotant în București, deci nu sunt relevante pentru 7 decembrie, în timp ce localele și parlamentare au același tipic ca cele de acum.
Dar ce înseamnă această prezență la vot? Obișnuiam să credem că o prezență mai mare aduce un anumit tip de votant la urne, care dac-ar fi să vină, altfel ar sta lucrurile.
Ce am observat în acești doi ani este că da, există un electorat care nu vine neapărat la vot (sau nu e într-atât de mobilizat și capacitat) dar nu era cel la care se refereau îndeobște analiștii prezenți la TV.
Ei bine, se confirmă încă o dată că electoratul de protest, anti-sistem (nu i-aș zice extremist pentru că singurul lucru extrem la Anca Alexandrescu este doar capacitatea de a trece din tabăra sistemului în cea opusă) este cel mai motivat.
Urmează foarte aproape și electoratul pesedist la scurtă distanță, dar aici nu mai e surprinzător, în general PSD a reușit să-și „scoată” oamenii la vot. Ce este însă de remarcat e scorul lui Cătălin Drulă – doar 30% din cei care l-ar vota spun că sunt foarte hotărâți să o și facă.
Avem aici un prim semnal că victoriile pe bandă rulantă ale USR în București în acești doi ani s-ar putea opri pe 7 decembrie. De ce nu reușește Drulă să-și convingă proprii alegători? E întrebarea de „1 milion de dolari”, desigur, dar un posibil răspuns (și nicidecum singurul sau cel mai important) îl găsim în răspunsul la o altă întrebare clasică din sociologie:
Vedem o corelare foarte bună între gradul de nemulțumire al votanților Ancăi Alexandrescu (dar și al nehotărîților, care dacă ar fi să vină la vot, e ușor de intuit unde ar pune ștampila) și gradul de hotărâre cu privire la opțiunea politică pe care o au, în timp ce la Cătălin Drulă situația e, contraintuitiv, dezastruoasă: are singurul electorat majoritar mulțumit de direcția în care merge Bucureștiul.
Or, dacă direcția în care mergem e ce trebuie, de ce am schimba ceva? Asta duce la demotivare și o implicare scăzută. Pe când dacă impresia e că mergem în zid, impulsul de a trage de volan (spre alt zid, dar asta e altă discuție) e aproape irațional. Adică e instinctiv, nu îndelung cugetat.
Un alt potențial răspuns este că deși Drulă forțează o filiație dinspre fostul primar Nicușor Dan, acei alegători se împart aproape egal între Ciucu (o treime), Drulă (o treime) și ceilalți candidați (în proporții inegale, dar însumat cealaltă treime).
În mod surprinzător doar 5% dintre cei care l-au votat pe Nicușor Dan la PMB anul trecut se duc acum la Ana Ciceală (de două ori mai puțini decât cei care-l aleg acum pe Daniel Băluță, ceea ce e și mai surprinzător), dar o posibilă cheie pentru întregul scrutin sunt foștii votanți ai lui Nicușor Dad care acum sunt încă nehotărâți – 13% adică vreo 45.000 voturi. Ceea ce înseamnă că un „endorsement” final al actualului Președinte poate înclina decisiv balanța.
Dintre celelalte date surprinse în acest sondaj mai remarcăm câteva puncte care vin să rezolve unele mituri urbane:
- Drulă are o notorietate mai mare în București chiar decât Ciucu sau Anca Alexandrescu. Deci nu e că nu-l știe lumea. La încredere însă e sub Simion, Ciucu sau Băluță, ceea ce îl profilează drept un lider politic deloc puternic.
- Votanții Ancăi Alexandrescu au o situație materială considerabil mai proastă decît cei care optează pentru Ciucu sau Băluță, în timp ce, surprinzător, votanții lui Drulă nu sînt printre cei mai bogați, ba chiar sînt al doilea cel mai sărac electorat. Cum a reușit USR/Drulă să ajungă la acest electorat? Este o întrebare a cărei răspuns se va afla după 7 decembrie.
- Doar 12% dintre foștii votanți ai lui Piedone îi urmează sfatul și îl votează pe Băluță, în timp ce de două ori mai mulți se duc la Anca Alexandrescu. Aceasta este una dintre înfrângerile politice ale liderului noului partid PNRR.
- La întrebarea al cărui cel mai relevant răspuns dintre cetățenii întregii țări îl pot da doar bucureștenii – Cum văd (pozitiv/negativ) muncitorii străini? – inclusiv electoratul Ancăi Alexandrescu îi percepe mai degrabă pozitiv, în timp ce acest răspuns e ultra majoritar la votanții lui Drulă sau Ciucu, iar singurul loc unde fibra naționalistă e încă puternică e la Băluță, dar fără a fi un răspuns fără echivoc.
- Referitor la temele de interes, tema de campanie a Ancăi Alexandrescu a fost cea mai eficientă – 44% dintre cei care o votează o fac din cauza corupției din Primărie; pentru restul temelor (trafic, sănătate, curățenie) dezinteresul acestui electorat este masiv. În timp ce la Ciucu, Drulă și Băluță temele sînt mult mai echilibrate sub raportul interesului propriilor electorate. Tema corupției se mai regăsește la fel de evident doar la Ana Ciceală (a propos de candidați percepuți ca fiind anti-sistem).
- Deși n-are legătură cu ce facem noi pe 7 decembrie, încrederea pe care o au bucureștenii în Grindeanu, liderul celui mai mare partid al Coaliției de guvernare, e sub cea pentru Ana Ciceală, deși raportul notorietății dintre cei doi e complet invers și total dezechilibrat.
CITEȘTE ȘI Mame și fiice în vizorul Securității. Expoziția „Dușmance ale poporului” ajunge la București
