O analiză asupra cheltuirii bugetelor destinate protecţiei mediului de către autorităţile locale scoate la iveală mai multe sincope de ordin administrativ, dar şi un fenomen care nu are legătură cu îmbunătăţirea calităţii vieții în Bucureşti.
Raportul cuprinde majoritatea sursele de finanțare ale mediului în București și include toate cheltuielile disponibile în datele publicate de autoritățile publice.
„Deși spațiul verde pe cap de locuitor este foarte important pentru bunăstarea și sănătatea cetățenilor, analiza de față nu se reduce și nu pune accent pe acesta, ci prezintă o imagine de ansamblu a felului în care sunt direcționați banii pe clasificări funcționale precum „protecția mediului”. În cele mai multe cazuri, mare parte din acești bani reprezintă de fapt cheltuieli de funcționare (precum salariile, sporurile, voucherele de vacanță și alte asemenea pentru angajați), puțini dintre bani ajungând să fie bugetați pentru cheltuielile de dezvoltare în domeniul mediului”, se arată în documentul publicat de Asociaţia Funky Citizens.
Mai mult, cheltuielile de dezvoltare nu înseamnă întotdeauna lărgirea spațiilor verzi, îmbunătățirea calității mediului înconjurător, ci pot reprezenta achiziționarea de mașini, software, obiecte de birou și altele similare.
„Bugetarea responsabilă și buna gestionare a fondurilor disponibile pentru mediu sunt factori importanți în îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Calitatea aerului, spațiile verzi, oportunitățile de petrecere a timpului liber în natură, dar și curățenia publică și gestionarea ecologică a deșeurilor pot fi corectate prin alocarea inteligentă a banilor disponibili, care, deși bugetați, nu sunt cheltuiți la capacitate maximă. Investițiile în domeniul mediului, fie că sunt realizate de administrația publică, fie că vin ca inițiative din partea societății civile sau a unor companii private, pot ameliora nivelul poluării din oraș și pot duce la dezvoltarea de noi spații verzi urbane. Conform Institutului Național de Statistică, în ultimii 25 ani, suprafața spațiilor verzi din București este în scădere cu circa 7%, în contrast cu tendința de lărgire a ariilor naturale cu o medie de 38% în UE”, se mai arată în raport.
Analiza de față face parte din proiectul „Natura între blocuri” derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești care vizează, între altele, găsirea de noi oportunități pentru lărgirea ariilor naturale urbane.
FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
