Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) anunță un „colaps iminent” al sistemului medical, dacă actuala criză de personal nu este rezolvată: camera de gardă a Spitalului de Copii Dr. Victor Gomoiu este printre primele posibile „victime” ale acestei crize.
Personalul este deficitar de ani de zile, însă, cu noua „Ordonanță a austerității” și angajările care ar fi fost posibile au fost blocate – în toți anii în care sistemul a funcționat cu deficit de personal, cel puțin 2014-2021 potrivit celui mai recent raport al Curții de Conturi, nu a existat un plan de recrutare a personalului de specialitate.
Situația de dinaintea reînceperii școliilor, în mijlocul sezonului gripal
La Spitalul de Pediatrie Victor Gomoiu din București, şefii de secție au cerut conducerii să închidă camera de gardă, potrivit TVR Info. Directorul medical al spitalului, Vlad Costel, a declarat că au un deficit de aproximativ 8-10 asistente la camera de gardă: asta înseamnă ca la patru-șase medici pe tură, sunt cel mult doi asistenți medicali, potrivit Mariei Enescu, managerul aceluiași spital. Peste 40 de asistente şi infirmiere au plecat din spital şi nu au putut fi înlocuite, „iar medicii, oricât de eroi ar fi, nu pot face miracole”, potrivit unui comunicat ASSMB.
Spitalul Foișor se confruntă cu o lipsă de anestezişti, potrivit managerului Şerban Dragosloveanu, iar Spitalul Victor Babeș are 100 de posturi vacante blocate, dintre care 11 posturi de medici, 38 de asistenți și peste 20 de infirmiere. Managerul de la Victor Babeş, Simin Aysel Florescu, avertizează că, la început de sezon de boli infecțioase, există pericolul ca mai mulți medici să-și dea demisia din cauza volumului mare de muncă suplimentară pe care trebuie să o depună pentru a acoperi golurile.
„Ne punem cu toţii întrebarea dacă nu cumva cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital pentru că nu există personal medical care să îl trateze’’, a declarat Radu Ţincu, medic de Terapie Intensivă şi Toxicologie la Spitalul Floreasca.
Cum s-a ajuns aici
Sistemul medical românesc funcționează de 10 ani cu deficit de personal. La finalul anului trecut, a fost adoptată o ordonanță de urgență prin care Guvernul îngheța angajările în spitale.
Ordonanța de Urgență nr. 90 din 27 octombrie 2023, a avut ca scop „aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023”.
Pe 6 noiembrie, conducerea ASSMB și managerii celor 19 spitale din Capitală administrate de Primăria Municipiului București au semnat un Memoriu comun adresat Guvernului, respectiv prim-ministrului Marcel Ciolacu, ministrului Sănătății, Alexandru Rafila și ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, prin care solicitau o excepție de la efectele ordonanței pentru instituțiile medicale, unităților sanitare publice.
Pe 8 ianuarie a avut loc o întâlnire de urgență a tuturor agenților implicați în redactarea Memoriului de anul trecut, pentru a discuta despre criza iminentă care afectează sistemul de sănătate.
ASSMB și managerii spitalelor din Capitală cer atât deblocarea posturilor cât și o metodologie pentru ocuparea temporară a lor, pe un an, pentru a umple rapid golurile. Mai mult, aceștia cer implementarea unui plan național de politici de sănătate pe termen mediu și lung cu o strategie pe termen lung care să prevadă și să soluționeze anticipat problema deficitului de personal.
Un astfel de plan nu a existat în ultimii 10 ani
La finalul anului trecut, Curtea de Conturi a publicat o sinteză a modului în care era analizat modul în care „managementul resurselor umane și dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare spitalicești” a decurs în perioada 2014-2021.
Potrivit sintezei, gradul de ocupare a posturilor normate a avut un „trend ușor crescător”, datele arătând în felul următor:
- Medici: gradul mediu de ocupare a posturilor a fost de 70% pe an;
- Asistenți medicali: gradul mediu de ocupare a posturilor a fost de 84% pe an;
- Personal sanitar auxiliar (infirmieri, brancardieri etc): gradul mediu de ocupare a posturilor a fost de 76% pe an;
- Alt personal sanitar superior (biologi, chimiști, farmaciști etc): gradul mediu de ocupare a posturilor a fost de 73% pe an;
- Registratori, statisticieni etc: gradul mediu de ocupare a posturilor a fost de 85% pe an;
Probleme în ocuparea posturilor vacante existau chiar și în condițiile unei creșteri a numărului de posturi aprobate, înainte de înghețarea acestora. Aceste date includ și „explozia” de angajări făcute în timpul în care se aplicau condiții speciale, în 2020-2021, din cauza pandemiei de Covid-19.
Potrivit aceluiași raport, nu exista un plan de recrutare, la finalul anului 2021, pentru a asigura serviciile necesare. Nici la nivel național și nici în Capitală.
„Nu există un plan de recrutare a personalului de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienților, organizarea concursurilor presupune o perioadă mare de timp, iar lipsa candidaților în anumite specializări/zone geografice constituie o provocare pentru entități”.
Specialitățile unde deficitul de personal este cel mai mare sunt anestezie, terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică şi balneologie, medicină de urgență, medicină de laborator, medicină internă și gastroenterologie.
Paradoxal, București-Ilfov este zona care stă cel mai bine din punctul de vedere al numărului de medici din țară, cu 397,24 medici/100.000 locuitori, arată datele Curții de Conturi. Asta în condițiile în care, la nivel național, cel mai bun doctor este „biletul de tren spre București” iar Capitala a atras întotdeauna cele mai bune cadre medicale de pe băncile instituțiilor de învățământ.
*Grafică realizată de generatorul DALL-E, un program de inteligență artificială care creează imagini din texte cu descrieri.
