Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), instituție din subordinea PMB, a lansat o achiziție publică de aproape 50.000 de euro documentație peisagistică, respectiv pentru servicii de „elaborare a planurilor de plantare, replantare și amenajare peisagistică” în parcurile și aliniamentele pe care le administrează.
Documentația de atribuire justifică necesitatea contractului prin date extrase din Registrul Spațiilor Verzi emis de Primăria Capitalei, registru declarat anterior neconform, din cauza căruia Primăria Capitalei a fost amendată de Garda de Mediu.
ALPAB cumpără „documentație peisagistică” cu aproape 50.000 de euro
Potrivit caietului de sarcini, ALPAB invocă faptul că între 1 și 4% din vegetația parcurilor este „necorespunzătoare”, iar peste jumătate dintre arborii existenți sunt „ajunși la maturitate, respectiv bătrâni și foarte bătrâni”.
În acest context, instituția susține că este necesară refacerea fondului vegetal afectat de defrișări, lipsa de vegetație și schimbările climatice.
Serviciile cumpărate de ALPAB cu 50.000 de euro pentru documentație peisagistică se referă la planuri de plantare și amenajare peisagistică în format digital și tipărit, descrieri foto ale zonelor vizate, verificarea sistemelor de irigații și propuneri de vegetație adaptată condițiilor climatice actuale. Achiziția nu face referire la cumpărarea propriu-zisă a arborilor sau plantarea lor.
Planurile trebuie întocmite de peisagiști în maximum cinci zile lucrătoare de la emiterea comenzilor de către autoritatea contractantă, conform documentației de atribuire.
Contractul urmărește „creșterea calității zonelor verzi, înlocuirea arborilor aflați în declin biologic avansat, reducerea poluării aerului și îmbunătățirea calității vieții”, se arată în document.
Achiziția survine în contextul în care Registrul Verde al Capitalei, menționat ca sursă de date în documentația ALPAB, a fost contestat în trecut pentru neconformitate și lipsă de actualizare.
Firma contractată de ALPAB, vizată de DNA
Contractul a fost atribuit companiei Garden Center Grup SRL, un nume cunoscut în domeniul spațiilor verzi și în numeroase investigații privind contractele publice.
La începutul anului, publicația Snoop scria că Generalul Cătălin Zisu este acuzat de DNA că ar fi acordat ilegal un contract pentru extinderea cimitirului Ghencea Militar din București companiei Garden Center Grup.
Mai mult, Olteanu, fondatorul și administratorul rețelei de firme care domină piața de întreținere a spațiilor verzi din România, se află în prezent inculpat în dosarul DNA, scrie Libertatea.
Procurorii susțin că societatea Garden Center Grup ar fi beneficiat de plăți ilegale pentru lucrări fictive la Cimitirul Ghencea Militar, aprobate de Zisu.
Firma a mai apărut și în anchete mai vechi ale procurorilor anticorupție, printre care un dosar DNA din 2015 legat de presupuse plăți nelegale către primari din Miercurea Ciuc, încheiat însă cu achitări.
Pe lângă Garden Center Grup, Ion Olteanu controlează și alte companii implicate în contracte publice de întreținere a spațiilor verzi: Ro-Verde Landscaping SRL, Eco Horticultura SRL, Agromad Crops SRL sau Eco Plant Import Export SRL. Multe dintre acestea sunt interconectate prin asociați comuni sau membri ai familiei.
Potrivit aceleiași publicații, Olteanu formează un nucleu de afaceri alături de Iuliana Madlen Lazăr, fosta consilieră prezidențială a lui Ion Iliescu, care îi este parteneră de viață și asociată în mai multe firme.
Deși implicată în anchete de corupție și conectată la multiple contracte controversate, rețeaua de firme coordonată de Ion Olteanu continuă să fie printre beneficiarii banilor publici destinați întreținerii și modernizării spațiilor verzi din România.
Capitala nu are un Registru Verde, doar unul al petelor albe
Registrul Verde al Capitalei care poate fi accesat aici a rămas cu aceeași interfața ca acum 10 ani.
Mai mult, Buletin de Bucuresti a descoperit în urmă cu câțiva ani sincope majore între realitatea din teren și cea din programul municipalității.
De exemplu, ulmii din zona Universitate prezentați în primul episod al seriei Marea Mutilare a Arborilor din București, nici măcar nu există în RegVer. Mai mult, tot în zona centrală, vizavi de Guvern, mai mulți arbori, plantați odată cu sistematizarea zonei, lipsesc la rândul lor.
Un Registru Verde funcțional asigură practic trasabilitatea unui arbore în spațiul urban. Este vorba despre informații precum data plantării, când au fost făcute intervențiile asupra lui și de către cine, ce tratamente au fost aplicate și care este raza rădăcinilor.
Toate localitățile din România sunt obligate, prin lege, sa aibă un cadastru verde prin care primăriile pot să urmărească evoluția arborilor de pe teritoriul lor.
Peisagist: „Nu putem vedea care e succesul plantărilor”
Primăria Municipiului București a scos la licitație în SICAP, în martie, un contract pentru realizarea „Registrului Verde al Municipiului București”, însă procedura a fost anulată ulterior. La acel moment, costurile pentru realizarea cadastrului verde al Capitalei erau estimate la 19 milioane lei.
„Registrul Verde al Municipiului București” este un fel de cadastru pentru spaţiile verzi aflate pe domeniul public, arborii izolaţi plantaţi în diverse locuri publice, precum şi arborii şi arbuştii ocrotiţi.
Într-un interviu pentru BdB despre principala greșeală pe care instituțiile o fac atunci când cumpără și plantează arbori, peisagista Diana Culescu a spus că „atunci când se contractează aceste lucrări nu se contractează şi lucrările de instalare care trebuie să acopere cel puţin doi ani, după plantare.
Arborii respectivi trebuie îngrijiţi într-un anumit fel, trebuie să se intervină în coroana lor, pentru a le structura arhitectura, astfel încât să fie folositori în locul în care i-ai pus.
De exemplu, dacă plantezi un arbore de 4 metri într-un aliniament, trebuie să faci în aşa fel încât, în scurt timp, să-i înalți coroana şi aceasta să urce pe trunchi până la 4 metri jumate, cât este minimum ca să poată să treacă autobuzul.
La noi practic se pun în pământ, se plantează de multe ori în locuri în care de fapt nu au nicio şansă, pentru că nu există pământ să se dezvolte, e lăsat doar un metru pătrat liber în care se plantează, dar sub acest metru pătrat nu există sol în care să stea să crească plantele respective.
Şi întrucât nici nu avem Registru Verde, nici nu vedem care este succesul acestor plantări”.
