Un proiect de regenerare urbană propune transformarea unei părți din Centrul Vechi al Capitalei într-o oază de liniște care să pună accent pe “o revenire la finisajul spațiului urban istoric”, într-un areal cu “o bogăție de repere arhitecturale, despre timpuri diferite, vremuri diferite și evenimentele istorice importante”. Proiectul mai presupune pietonalizarea completă prin reducerea semnificativă a traficului auto din zonă.
Zona Agia este localizată în centrul Bucurestiului și este delimitată de Bulevardul Elisabeta, Calea Victoriei și cursul Dambovitei. Aici, de-a lungul istoriei dar și în prezent, o mare parte din clădirile dominante au avut și au funcțiuni asociate Justiției, Poliției și aparatelor complementare. Concret, zona este compusă din perimetrele aferente bulevardului Calea Victoriei și străzilor Domnița Anastasia, Eforie, Ilfov, Alexandru Beldiman, Mihai Vodă, Lipscani și Ion Brezoianu.
Numele propus de specialiști ține de trecutul zonei. Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, agia este un organul administrativ din secolele XVIII-XIX din Țara Românească și din Moldova, însărcinat cu menținerea ordinii publice. Planul de regenerare al zonei citează un raport polițienesc care subliniază că teritoriul Bucureștiului a fost împărțit în două regiuni concentrice până în anul 1774: “Ținutul Agiei” care cuprindea centrul orașului și “Ținutul Periferic” care cuprindea mahalalele.
“Arealul vorbește, prin bogăția de repere arhitecturale, despre timpuri diferite, vremuri diferite și evenimentele istorice importante. Ilustrează, pe de-o parte, clădiri elegante, cu scară umană, insule sedimentate și tronsoane de fronturi închegate, iar pe de altă parte, intervenții disruptive sau contrastante, unele reversibile, altele nu. În final, ansamblul nu se disociază, prin imagine urbană contrastantă, de caracterul general al orașului București”, se arată în proiectul de regenerare urbană consultat de Buletin de București.
Palatul Curentul, Palatul Vamei Poștei, Palatul CEC ori Casa pictorului Gheorghe Tattarescu sunt doar câteva dintre clădirile care stau și astăzi în picioare. Casa Anticarilor și Hotelul Francez Lafayette, repere de acum 100 de ani, mai există doar în cărțile de istorie.
În anul 1919, la iniţiativa lui Nicolae Iorga, a luat ființă „Casa Anticarilor”, în spatele Palatului CEC. Aceasta avea încăperi amenajate special, dotate cu rafturi pe care erau expuse cărțile scoase la vânzare. În 1940, clădirea își găsește sfârșitul după ce generalul Ion Rascanu, primar al Capitalei, a dispus ca pavilionul să fie demolat fără nicio explicație oficială. (sursa: estibucuresti.org)Pe lotul clădirii Bancorex, aflat între Palatul CEC si Magazinul Victoria, se afla Hotelul Francez Lafayette, clădire cu arhitectură belle-epoque și un stil parizian. Avariată după cutremurul din 1977, clădirea a fost ulterior demolată. (sursa: estibucuresti.org) Clădirea Curentul, construită la limita vestică a Centrului Vechi, la intersecția străzilor Domnița Anastasia și Eforie, se prezintă ca un pion urbanistic al zonei. Limbajul Art Deco-ului se remarcă încă de la nivel urbanistic, din poziționarea clădirii în raport cu spațiul public. Potrivit unui mit urban, Nicolae Iorga însoțit de secretarul său, în liftul din sticlă ce urca în palatul inaugurat al ziarului „Curentul”, ar fi zis, arătând cu mâna: „Șantajul și etajul!”. (sursa: estibucuresti.org)Palatul Vamei Poștei, clădire în stil neoromânesc este poziționată între străzile Lipscani și Mihai Vodă, monument istoric grupa B. În prezent, clădirea găzduiește birourile Inspectoratului General al Poliției Române. (sursa: estibucuresti.org)
Pe lângă plantarea a peste 200 de copaci și amplasarea de cișmele publice ca parte a istoriei zonale, proiectul mai propune și înființarea a două piațete – Curentul și Anticarilor – dedicate evenimentelor culturale.
Perspectivă Intersecție Str. Eforie cu Str. Domnița Anastasia – Piațeta Curentul. (sursa: estibucuresti.org)Scenariu de utilizare – proiecție și reprezentății pubice – Piațeta Curentul. (sursa: estibucuresti.org)Perspectivă Intersecție Str. Eforie cu Str. Domnița Anastasia – Piațeta Curentul. (sursa: estibucuresti.org)
În proiectul de regenerare a zonei, “noua piațetă Curentul, un spațiu caleidoscop al istoriei, cu fronturi contrastante și reprezentative pentru anumite etape din istoricul orașului și al zonei, evidențiază, în noua sa organizare, întocmai această diversitate stilistică și evolutivă“.
Piațeta Anticarilor – vedere de pe strada Lipscani spre Vama Poștei. (sursa: estibucuresti.org)Piațeta Anticarilor – vedere de pe strada Mihai Vodă spre intersecția străzilor Lispscani și Domnița Anastasia. (sursa: estibucuresti.org)Piațeta Anticarilor – vedere din fața Vamei Poștei spre Bancorex. (sursa: estibucuresti.org)Piațeta Anticarilor Vedere din fața turnului Bancorex spre Vama Poștei. (sursa: estibucuresti.org)
Specialiștii propun ca zona cuprinsă între Lipscani, Mihai Vodă, Bancorex și Vama Poștei să fie dedicată și unor evenimente culturale de ocazie, cum ar fi Târguri de Crăciun, Sărbătorirea Zilei Poliției sau festivaluri specifice.
Proiectul de regenerare urbană mai propune un concept relativ nou pentru Capitală: telescopul istoric. Inspirat din formele unui aparat de fotografiat cu burduf, dispozitivul apare în diferite zone din cadrul proiectului și are rolul de a stârni curiozitatea trecătorilor, și mai ales a copiilor, cu ajutorul unor fotografii istorice realizate din același unghi.
Perspectivă Intersecție Str.Brezoianu cu Str. Domnița Anastasia – Piațeta Curentul. (sursa: estibucuresti.org)
Întreg proiectul de regenerare “AGIA – Un centru vechi, tihnit” poate fi consultat aici.
Reporter și redactor-șef la Buletin de București. Face presă de la 15 ani, când a debutat în media locală din Tecuci, și a parcurs de-a lungul a peste două decenii toate formatele jurnalistice: presă scrisă, radio, online și televiziune. În București, s-a format în redacțiile de știri radio ca reporter de teren, redactor și prezentator (StudentFM, NaționalFM, Radio Total, Smart FM) și a coordonat editorial postul Realitatea FM, înainte de a trece în presa online, ca editor la B365.ro, pe subiecte de administrație a Capitalei.
Din 2012 a lucrat în televiziune, mai întâi la Realitatea TV – ca reporter pe zona socială, editor de știri și reporter special în cadrul emisiunii de anchete „Reporterii Realității” –, iar apoi în secția de Investigații a Digi24, unde a documentat dosare despre devalizarea patrimoniului public în campania „România furată”. În 2017 s-a alăturat, ca reporter special, echipei care a transformat tabloidul Libertatea în cotidian generalist și de investigație.
Este jurnalist la Buletin de București din 2019, unde urmărește banii publici, marile proiecte de infrastructură și deciziile din administrația București-Ilfov.
După ce a preluat și coordonarea redacției ca redactor-șef, în iunie 2023, fără a renunța la munca de reporter, investigațiile pe care le-a semnat și editat alături de echipă au câștigat, în ani consecutivi (2024–2026), Premiile I, II și III la categoria „Presă locală” a Galei Superscrieri.
O parte dintre persoanele care iau parte la protestul desfășurată în fața Curții de Apel București au intrat pe carosabil și au blocat circulația rutieră din zonă.
Traficul rutier este restricționat pe mai multe artere din centrul orașului, din cauza prezenței susținătorilor lui Călin Georgescu în fața Curții de Apel București.
Mai bine de șase tone de deșeuri, printre care și două clopote masive și obiecte de cult au fost confiscate de Garda Națională de Mediu din Sintești, județul Ilfov, în urma unei acțiuni de control.
În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie, România trece la ora de iarnă, iar unele trenuri aflate în circulație pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate (SRCF) București vor staționa suplimentar, a transmis CFR Infrastructură București.
