Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a demarat discuțiile la nivelul acționarilor pentru o eventuală listare la Bursa de Valori București (BVB). Mișcarea are loc pe fondul unor rezultate financiare în creștere pentru aeroporturile Otopeni și Băneasa, dar și în contextul unei crize acute de infrastructură, capacitatea proiectată actuală fiind depășită constant.
Reluarea procesului de selecție a auditorului financiar reprezintă primul pas concret în această direcție, notează publicația profit.ro
De altfel, Adunarea Generală a Acționarilor a fost deja convocată pentru data de 27 noiembrie în vederea „reluării procesului de selecție a auditorului financiar, inclusiv pentru contractarea de alte servicii necesare pentru asigurare limitată, pentru exercițiile financiare 2025-2027 și o eventuală listare la Bursa de Valori București“, se arată într-un anunț de pe site-ul CNAB.
Informația a fost confirmată anterior și de premierul Ilie Bolojan, care a indicat Aeroporturi București, alături de CEC Bank, drept un exemplu de companie de stat ce necesită transparență prin listarea la bursă.
În prezent, acționariatul CNAB este împărțit între Ministerul Transporturilor, care deține 80%, și Fondul Proprietatea, cu 20%. Listarea pachetelor de la afacerile fanion ale statului face parte din pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
O infrastructură sufocată de propriul succes la aeroporturile Otopeni și Băneasa
Ambițiile bursiere contrastează puternic cu realitatea de la sol. Aeroportul Otopeni a înregistrat în 2024 valori de trafic care au depășit cu 32% capacitatea de proiectare a terminalelor. Peste 15,9 milioane de călători au tranzitat aerogara proiectată pentru doar 12 milioane de persoane pe an.
Această suprapopulare a devenit însă o stare de fapt în ultimii ani. Statisticile arată o depășire constantă a capacității încă din 2017, singurele excepții fiind anii pandemici.
În 2019, traficul a atins 14,8 milioane de pasageri, iar estimările pentru 2040 indică o dublare a acestor valori. Efectele imediate se reflectă în timpii de așteptarepe care îi resimt din plin pasagerii.
Noul terminal, o promisiune amânată de trei decenii
Extinderea aeroportului a rămas la stadiul de proiect de la primele planuri din 1999. Dacă termenele inițiale ar fi fost respectate, pasagerii ar fi trebuit să folosească noul terminal încă din 2015. Ulterior, inaugurarea a fost mutată pentru 2028, un termen ratat din start din cauza lipsei de fonduri și a birocrației, după cum Buletin de București a arătat aici.
În cel mai optimist scenariu actual, noua infrastructură modulară va fi gata la finalul anului 2031. Contractul de proiectare, estimat la 40 de milioane de euro, nici măcar nu a fost semnat. Acesta se va întinde pe o perioadă de zece ani și jumătate, incluzând asistența tehnică și perioada de garanție. Lucrările propriu-zise sunt estimate să dureze trei ani.
Construcție modulară și facilități noi
Viitorul terminal este gândit să fie dat în folosință etapizat, pentru a prelua treptat fluxul de pasageri. Capacitatea finală proiectată este de 6.500 de pasageri pe oră. Prima fază va adăuga o capacitate de 2.500 pasageri pe oră pe o suprafață de 67.000 mp, urmând ca fazele ulterioare să extindă suprafața la 176.000 mp.
Proiectul include 48 de standuri noi de parcare pentru aeronave și 20 de punți de îmbarcare. Facilitățile promise cuprind sisteme moderne de bagaje și zone comerciale extinse. Noul terminal va deservi atât companiile de linie, cât și operatorii low-cost.
Nouă asocieri se luptă pentru proiectare
Licitația pentru serviciile de proiectare a atras interesul a nouă consorții internaționale și locale. Printre ofertanți se numără lideri de asocieri precum Dar AlHandasah Poland, Electroproiect, Consis Proiect sau Leviatan Design.
Lista completă a asocierilor include zeci de subcontractanți și terți susținători, de la firme de arhitectură precum Westfourth Architecture sau Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, până la companii de specialitate precum Popp & Asociații sau Romair Consulting. Evaluarea ofertelor are termen limită data de 5 decembrie 2025.
Bani mulți în conturi, investiții blocate la aeroporturile Otopeni și Băneasa
În timp ce pasagerii resimt lipsa investițiilor, situația financiară a CNAB arată un profit masiv. Conform datelor depuse la Ministerul Finanțelor, compania a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri netă de aproximativ 277 milioane de euro, o creștere semnificativă față de 229 milioane de euro în 2023.
Profitul net a urcat la 122 milioane de euro în 2024, cu 34% mai mult comparativ cu anul precedent, când s-a situat la 91 milioane de euro. Mai mult, compania dispune de lichidități considerabile, având în conturi peste 135 milioane de euro la finalul lui 2024, în creștere față 103 milioane de euro în 2023.
Asta în care, listarea la bursă ar impune companiei obligații stricte de raportare continuă și periodică, și forțează o transparență care, în prezent, suferă sincope. La această oră, pe site-ul companiei, spre exemplu, nu este la îndemână ultimul raport al Consiliului de Administrație.
CITEȘTE ȘI Funky Citizens caută observatori pentru alegerile locale din 7 decembrie
