Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local
Sunday , 14 April 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
Acasă Articole „Aer de munte”, în Capitală: Senzorii de poluare înregistrează minime istorice, luni dimineață
ArticoleMainMediu

„Aer de munte”, în Capitală: Senzorii de poluare înregistrează minime istorice, luni dimineață

198

Senzorii de monitorizare a calității aerului din Capitală și zona metropolitană înregistrează minime istorice, luni dimineață. Mulți dintre aceștia arată în anumite zone valoarea „0” la indicativul PM2.5 care este considerat de specialiști ca fiind cel mai periculos indice de poluare. O explicație pentru „aerul de munte”  din Capitală ține de precipitațiile din ultimele ore care „acoperă” noxele și praful de pe străzi, de plantele care au intrat în vegetație și de temperaturile ridicate care au „limitat“ încălzirea rezidențială asigurată de miile de centralele de apartament și cele patru termocentrale ELCEN.  

Valori minime, luni dimineață, la indicele PM 2.5 din București și Ilfov. Dacă într-o zi normală, senzorii privați sunt cel puțin „pe galben”, astăzi, la primele ore ale dimineții, există stații care arăta chiar 0 μg/m3, în zone aglomerate, adică de 25 de ori mai puțin decât limita maxima admisă.

Spre exemplu, stația AerLive de la Izvor, lângă Splaiul Independenței, arăta la ora 06:00 o valoare istorică minimă. O valoare similară arata și stația de la Piața Revoluției, de doar 1 μg/m3 la indicativul PM 2.5.

Și rețeaua uRADMonitor este pe verde. Cei 64 de senzori din București și Ilfov indică o medie a PM 2.5 de 2.078 μg/m3.

Senzorii de stat, care folosesc un sistem de măsurare diferit, arată valori ceva mai ridicate dar totuși minimale. Astfel, potrivit platformei de stat calitateaer.ro, aerul din Capitală și zona metropolitană are calificativele „Bun“ și „Acceptabil“ cu valori de până la 13 μg/m3 la PM 2.5 în cazul stație de la Cercul Militar, adică aproape la jumătate decât limita maxima admisă.

O explicație pentru „aerul de munte”  din Capitală ține de precipitațiile din ultimele ore care „acoperă” noxele și praful de pe străzi, de plantele care au intrat în vegetație și de temperaturile ridicate care au „limitat“ încălzirea rezidențială asigurată de miile de centralele de apartament și cele patru termocentrale ELCEN.   

„Of, poluarea mea!”

Senzorii “pe verde” sunt un fenomen rar în Capitală, mai ales toamna și iarna, când în mod constant se înregistrează valori de până la șase ori mai mari decât limita legală.

De altfel, poluarea continuă să rămână o constantă în viețile bucureștenilor iar infrastructura monitorizării calității aerului se dezvoltă de la an la an. Deși nivelul mediu acesteia este mai scăzut decât cel din anul 2022, Bucureștiul nu stă bine. Raportul despre calitatea aerului din Capitală pentru anul 2023, realizat de Ecopolis, asociația care a înființat www.aerlive.ro, platforma independentă de monitorizare a calității aerului, arată faptul că, deși nivelul mediu de poluare este mai scăzut decât cel din anul 2022, Bucureștiul nu stă bine: numai în jurul școlilor și spitalelor poluarea maximă zilnică este de 6-7 ori mai mare decât valoarea maxim admisă. 

Buletin de București a comparat datele acestuia cu penultimul raport al aceleași asociații, care acoperea anii 2021 și 2022.

Nivelul poluării a scăzut în Europa în ultimii douăzeci de ani, inclusiv în Bucureşti, dar, cu toate astea rămâne la cote alarmante, arată un studiu publicat în prestigioasa revistă Nature.

CITEȘTE ȘI

scris de
Cătălin Doscaș

Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacţii de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. În prezent, are 36 de ani şi este reporter și editor-coordonator la Buletin de București.

pe același subiect