Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.

BdB e un proiect marca Funky Citizens
Susține Buletin de București Susține

Mediu

„Aer de munte”, în Capitală: Senzorii de poluare înregistrează minime istorice, luni dimineață

„Aer de munte”, în Capitală: Senzorii de poluare înregistrează minime istorice, luni dimineață

Senzorii de monitorizare a calității aerului din Capitală și zona metropolitană înregistrează minime istorice, luni dimineață. Mulți dintre aceștia arată în anumite zone valoarea „0” la indicativul PM2.5 care este considerat de specialiști ca fiind cel mai periculos indice de poluare. O explicație pentru „aerul de munte”  din Capitală ține de precipitațiile din ultimele ore care „acoperă” noxele și praful de pe străzi, de plantele care au intrat în vegetație și de temperaturile ridicate care au „limitat“ încălzirea rezidențială asigurată de miile de centralele de apartament și cele patru termocentrale ELCEN.  

Valori minime, luni dimineață, la indicele PM 2.5 din București și Ilfov. Dacă într-o zi normală, senzorii privați sunt cel puțin „pe galben”, astăzi, la primele ore ale dimineții, există stații care arăta chiar 0 μg/m3, în zone aglomerate, adică de 25 de ori mai puțin decât limita maxima admisă.

Spre exemplu, stația AerLive de la Izvor, lângă Splaiul Independenței, arăta la ora 06:00 o valoare istorică minimă. O valoare similară arata și stația de la Piața Revoluției, de doar 1 μg/m3 la indicativul PM 2.5.

Și rețeaua uRADMonitor este pe verde. Cei 64 de senzori din București și Ilfov indică o medie a PM 2.5 de 2.078 μg/m3.

Senzorii de stat, care folosesc un sistem de măsurare diferit, arată valori ceva mai ridicate dar totuși minimale. Astfel, potrivit platformei de stat calitateaer.ro, aerul din Capitală și zona metropolitană are calificativele „Bun“ și „Acceptabil“ cu valori de până la 13 μg/m3 la PM 2.5 în cazul stație de la Cercul Militar, adică aproape la jumătate decât limita maxima admisă.

O explicație pentru „aerul de munte”  din Capitală ține de precipitațiile din ultimele ore care „acoperă” noxele și praful de pe străzi, de plantele care au intrat în vegetație și de temperaturile ridicate care au „limitat“ încălzirea rezidențială asigurată de miile de centralele de apartament și cele patru termocentrale ELCEN.   

„Of, poluarea mea!”

Senzorii “pe verde” sunt un fenomen rar în Capitală, mai ales toamna și iarna, când în mod constant se înregistrează valori de până la șase ori mai mari decât limita legală.

De altfel, poluarea continuă să rămână o constantă în viețile bucureștenilor iar infrastructura monitorizării calității aerului se dezvoltă de la an la an. Deși nivelul mediu acesteia este mai scăzut decât cel din anul 2022, Bucureștiul nu stă bine. Raportul despre calitatea aerului din Capitală pentru anul 2023, realizat de Ecopolis, asociația care a înființat www.aerlive.ro, platforma independentă de monitorizare a calității aerului, arată faptul că, deși nivelul mediu de poluare este mai scăzut decât cel din anul 2022, Bucureștiul nu stă bine: numai în jurul școlilor și spitalelor poluarea maximă zilnică este de 6-7 ori mai mare decât valoarea maxim admisă. 

Buletin de București a comparat datele acestuia cu penultimul raport al aceleași asociații, care acoperea anii 2021 și 2022.

Nivelul poluării a scăzut în Europa în ultimii douăzeci de ani, inclusiv în Bucureşti, dar, cu toate astea rămâne la cote alarmante, arată un studiu publicat în prestigioasa revistă Nature.

CITEȘTE ȘI

Autor

  • Cătălin Doscaș

    Reporter și redactor-șef la Buletin de București. Face presă de la 15 ani, când a debutat în media locală din Tecuci, și a parcurs de-a lungul a peste două decenii toate formatele jurnalistice: presă scrisă, radio, online și televiziune. În București, s-a format în redacțiile de știri radio ca reporter de teren, redactor și prezentator (StudentFM, NaționalFM, Radio Total, Smart FM) și a coordonat editorial postul Realitatea FM, înainte de a trece în presa online, ca editor la B365.ro, pe subiecte de administrație a Capitalei.

    Din 2012 a lucrat în televiziune, mai întâi la Realitatea TV, ca reporter pe zona socială, editor de știri și reporter special în cadrul emisiunii de anchete „Reporterii Realității”, iar apoi în secția de Investigații a Digi24, unde a documentat dosare despre devalizarea patrimoniului public în campania „România furată”.

    În 2017 s-a alăturat, ca reporter special, echipei inițiale care a transformat tabloidul Libertatea în cotidian generalist și de investigație.

    Este jurnalist la Buletin de București din 2019, unde urmărește banii publici, proiectele de infrastructură și deciziile din administrația București-Ilfov.

    După ce a preluat și coordonarea Buletin de București ca redactor-șef, în iunie 2023, fără a renunța la munca de reporter, investigațiile pe care le-a semnat și editat alături de echipă au câștigat, în ani consecutivi (2024–2026), Premiile I, II și III la categoria „Presă locală” a Galei Superscrieri.

Etichete

Susține Buletin de București

Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri locale.

Susține BdB

Newsletter BdB

Bucureștiul, explicat pe înțelesul tău.

Cele mai importante știri, investigații și povești din oraș, alese de redacție și trimise direct la tine în inbox.