Amenajarea Parcului Tei, din Sectorul 2 al Capitalei, a început în perioada interbelică și a fost finalizată în 1950. La 70 de ani distanță, după “toaletări” și “reabilitări” succesive, mulți arbori s-au uscat iar potrivit specialiștilor întreaga zonă “nu prea mai arată a parc“.
În luna lui cuptor, cu greu găsești o bancă umbrită. Sunt doar câteva și sunt ocupate de mână de oameni care populează, în miezul zilei, Parcul Tei.
Este cumva paradoxal pentru o zona de agrement care poartă numele uneia dintre cele mai comune specii de arbori de la noi.
Întocmai ca ceaiul rezultat din florile sale, despre care se spune că are efecte calmante, locul a fost gândit că o oază de relaxare.
În perioada interbelică a început proiectarea sa și, tot atunci, au fost plantați primii arbori. Din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial, Parcul Tei a fost inagurat abia în 1950 și a fost inclus într-o zona de agrement mai mare, care cuprinde salba de lacuri a Râului Colentina, alături de parcurile Herăstrau, Floreasca și Plumbuita.
Dragostea drujbei pentru tei
Deși vegetația de aici ar fi trebuit să se bucure de o atenție sporită a autorităților, datorită zonei rezindențiale de înaltă densitate a cartierului omonim, la 70 de ani de la inaugurare peisajul este dezolant.
Arborii ciuntiți, mulți uscați, rădăcinile răvășite și pământul amestecat cu deșeuri fac parte dintr-un tablou care cu greu ar putea fi catalogat drept reabilitare. Cu atât mai mult cu cât, ici-colo, pot fi observați foarte puțini arbori proaspăt plantați.
Totul după ce, în 2016, o altă serie de investiții, de aproape 14 milioane de euro, a presupus amenajarea unui parc de distracții cu o roată și un carusel pe spațiul verde existent.
“Nu știu care este opinia specialiștilor din administrația publică, dar acum Parcul Tei nu prea mai arată a parc. Iar în miezul verii, la 35-40 de grade, cred că toată lumea o să aibă această revelație. Ideea că ”Tăiem cum avem chef pentru că oricum crește!” este o cruntă amăgire. Dacă tai cum ai chef și nu cum trebuie arborii mor. Iar problema acestor spații verzi este agravată și mai mult de faptul că, din cauza schimbărilor climatice, arborii pe care îi plantăm acum nu prea mai au șanse să supraviețuiască pentru a ajunge la maturitate. Uitați-vă în jur: cunoașteți un loc din București unde arborii care au fost plantați acum 5 sau 10 ani au transformat spațiul urban într-un loc umbros și răcoros? Nu?! Și atunci de ce am avea impresia că lucrurile vor sta altfel în privința arborilor plantați acum în Parcul Tei?”, explică pentru Buletin de București, Diana Culescu, doctor în horticultură și președinte al Asociației Peisagiștilor din România.
Redacția s-a adresat în scris Administrației Domeniului Public Sector 2 cu privire la mentenanța și lucrările din Parcul Tei.
Am întrebat:
- cine din structura administrației publice și în baza căror reglementări a decis tăierea coroanelor copacilor,
- ce presupun lucrările de amenajare care au loc în această perioadă și cât costă,
- în baza căror analize de specialitate sunt făcute lucrările,
- care este prețul anual, plătit de la bugetul public al Sectorului 2, pentru întreținerea Parcului Tei ?
Vom reveni cu răspunsurile după ce le vom primi.
Editor: Oana Despa
Imagine/montaj/cover: Cătălin Doscaș
