Tribunalul București a decis că Primăria Municipiului București (PMB) a încălcat dreptul cetățenilor de a fi informați după ce Gabriela Firea, actualul primar al Capitalei, nu a pus sub dezbatere publică proiectul inițiat de PMB în 2018, care prevedea distribuirea de vouchere pentru combustibil pentru navetiști. Decizia a fost luată după ce organizațiile non-guvernamentale ActiveWatch și Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) au dat în judecată Primăria pentru că aceasta nu a organizat o dezbatere publică.
Proiectul car-sharing acorda vouchere de combustibil de 500 de lei pentru cei care fac naveta în București și împart mașina cu vecini sau colegi și a fost votat de Consiliu General al Municipiului București la cererea Gabrielei Firea.
În timp ce primarul Capitalei a subliniat că este o măsură pentru decongestionarea traficului din oraş, consilierii generali din opoziţie şi ONG-urile au criticat acest proiect, spunând că este doar o măsură populistă care nu va rezolva adevăratele probleme ale traficului.
Proiectul a ajuns pe 22 noiembrie în Consiliul General al Municipiului Bucureşti și a fost aprobat. Au fost 28 de voturi „pentru”, o abținere și 19 voturi „împotrivă”. USR și PNL au votat împotrivă, PMP .
După mai bine de doi ani actul a fost anulat în primă instanță de Tribunalul București, după sesizările depuse de CeRe și ActiveWatch, a considerat că primarul a refuzat să pună proiectul în dezbatere publică fără a da ocazia cetățenilor de a-și exprima punctul de vedere. “Deși proiectul de hotărâre a suscitat mult interes din partea publicului, reprezentanții Primăriei Generale nu au dat curs solicitărilor și au decis să supună acest proiect votului Consiliului General fără respectarea normelor minime de implicare a cetățenilor și de transparență decizională.
În mod eronat, așa cum a confirmat decizia instanței, Primăria Municipiului București a considerat că acest proiect nu este un act normativ, ci un act individual, deși era evident că hotărârea privea întreg orașul (chiar zona București – Ilfov). Contestarea acestei hotărâri de Consiliu General este, de fapt, un semnal de alarmă cu privire la modul tipic în care actuala conducere a instituției alege să ia majoritatea deciziilor care vizează viața bucureștenilor., Mai puțin de 5% dintre proiectele de acte normative sunt supuse dezbaterii publice (cu excepția Planurilor de Urbanism). “ se arată în postarea prin care cele două organizații au anunțat câștigarea procesului în instanță.
Decizia Tribunalului București nu este definitivă. Ea poate fi atacată la Curtea de Apel.
