Demos – Partidul Democrației și Solidarității, despre care unii susțin că este o alternativă pentru PSD, a fost înregistrat în 2018 însă nu a ajuns, până acum, pe niciun buletin de vot. „Mai există Demos?”, este întrebarea care se ridică la aproape patru ani de când partidul nu a reușit să strângă numărul de semnături minimum cerut de legea electorală. Se pare că da, există, și membrii au „rămas pe baricade”, în ciuda vizibilității reduse din spațiul public. Acum se află în plin proces de strâns semnături pentru validarea candidaturilor la Consiliul General al Municipiului București.
În urmă cu patru ani, tot pentru CGMB, membrii Demos au strâns puțin peste 1.000 din cele 9.100 de semnături necesare. În 2024, totul ar merge mult mai bine, potrivit reprezentanților partidului: „populația chiar simte nevoie unei stângi progresiste”. Secretarul general Demos, Ionuț Tudor, spune că membrii sunt „extraordinar de optimiști” cu privire la perspective și simt un „vânt consistent și semnificativ al schimbării” în societatea românească. Aceștia și-au lansat programul politic pentru București și acum au reluat procesul tradițional „de fugă” după semnături.
Ghimpele din coastă – semnăturile
„Dacă am avea și semnături…în loc să ne luptăm pentru idei și programe și să intrăm în dezbateri, cu asta ne ocupăm timpul. În loc să facem ceea ce înseamnă politică: să vorbim cu oameni, dezbateri, scandaluri, mici proteste, evenimente. Nu. Noi strângem semnături. Noi și alții,” a spus Claudiu Crăciun, purtătorul de cuvânt Demos, pentru Buletin de București.
Despre minimul de semnături necesar impus de legislația din România pentru ca un partid să poată intra în ringul electoral s-au pronunțat mai mulți politicieni, de-a lungul anilor. Recent au vorbit public cei de la Demos și Dacian Cioloș, din partea Reper, despre cum pragul foarte ridicat atentează la pluralismul democratic. În 2019 mai mulți membrii USR spuneau cum partidele mari ajung să falsifice semnături, partide care oricum strâng mult mai ușor numărul de oameni necesari. În 2016, Clotilde Armand semnala aceeași problemă, spunân că, personal, consideră pragul de semnături neconstituțional.
„Dacă ne uităm pe ceea ce înseamnă depunerea candidaturilor, România are probabil cea mai prohibitivă legislație. Într adevăr, mai există în Danemarca un prag și mai prohibitiv. Dar altfel suntem pe departe țara cu cele mai grele condiții de a depune candidaturi,” a declarat Septimus Pârvu, de la Expert Forum, citat de RFI.
Buletin de București a vorbit atât cu purtătorul de cuvânt al partidului, Claudiu Crăciun, candidatul la prezidențiale din partea Demos în 2019, dar și cu Ionuț Tudor, secretarul general al formațiunii politice.
2020-2024
Din 2020, de la ultima tentativă de strângere de semnături, prezența mediatică a partidului a scăzut foarte mult. Reprezentanții Demos pun acest lucru în mare parte pe seama faptului că pagina lor de Facebook, platforma pe care au folosit-o cel mai mult pentru campanie, a dispărut și, o dată cu ea, cei 25.000 de urmăritori pe care îi aveau. Ionuț Tudor adaugă că nu a ajutat faptul că a existat „o letargie la nivelul societății cu privire la inițiativele politice”, creată de contextul pandemic de la vremea respectivă:
Ionuț Tudor: În pandemie, oamenii numai de politică n-au avut chef să se ocupe. Tot din cauza restricțiilor din vremea pandemiei, era complicat să faci activitățile recurente pe care le face un partid politic astfel încât să genereze, să gândească, alternative politice. Nu a ținut neapărat de o problemă la nivelul Demos, noi am rămas pe baricade, adică nu am dispărut nicăieri.
Claudiu Crăciu: Am dispărut pentru că ne-a dispărut pagina. Părerea mea e că a fost totuși victima unui atac informatic. Noi aveam o pagină de 25.000 de urmăritori organic, care ne-a dispărut în 2021 și nu am mai putut să o recuperăm. Noi am investit tot în activitatea de comunicare pe Facebook și ne-a ajutat, dar a dispărut. Acum avem o pagină de 2000 de persoane. Nu e prima oară când ni se spune asta (n.r.: că au „dispărut” din mediul public) și suntem foarte supărați, dar nu avem ce să facem. Pariezi pe o platformă și iată că ai surprizele astea. (…) Partidul merge mai departe. Într-adevăr, n-am mai fost atât de vizibil, dar noi existăm în continuare. Avem o sută de membri înscriși, alte câteva sute de simpatizanți, deci mergem mai departe.
Strângerea de semnături, varianta 2024
Strângerea de semnături are loc, preponderent, în weekendu-uri pe Calea Victoriei. Membrii Demos spun că evenimentul Străzi Deschise crează o oportunitate de a „simți și vedea orașul” și de a „aduce oamenii la un loc” – „pare că renaște orașul, când vezi atâția oameni la un loc, interacționând, inclusiv pentru politică,” spune Claudiu Crăciun.
Cum merge strângerea de semnături?
Ionuț Tudor: Merge foarte bine. Suntem extraordinaride optimiști pentru că, în primul rând, strategia pe care am creionat-o este una pragmatic și fezabilă, și a fost depus un efort susținut din partea tuturor celor implicați. Avem susținere directă din partea mai multor organizații, de la sindicate, ONG-uri, asociații și așa mai departe, care ne oferă un ajutor informal pentru strângerea semnăturilor, care vin constant.
Claudiu Crăciun: Ne mergem mult mai ușor ca în 2020. Eu pun asta pe seama faptului că nu mai e pandemie, e frumos afară și, în plus, nu suntem numai noi cei care strângem semnături, adică sunt mai multe partide și candidați și independenți care strâng semnături. (…) O primă categorie de oameni care semnează sunt cei vor să vadă mai multe partide și mai mulți candidați în cursă și înțeleg această idee democratică de bază, că dacă nu ai pluralism și competiție, nu ai democrație, și ăsta e un lucru îmbucurător.
Apolitismul și „publicul țintă”
Astfel, pe Calea Victoriei, membrii Demos stau de vorbă cu oamenii care vor să-i susțină, care nu sunt încă deciși sau care au orice fel de întrebare și vor să poarte o discuție sau o dezbatere: „Chiar avem discuții serioase”, spune Claudiu Crăciun.
Acesta adaugă că există fel și fel de persoane. În timp ce o persoană „mai tradiționalistă” semnează pentru că vrea să susțină pluralitatea de opinii din mediul politic, unele persoane care s-ar potrivit profilului partidului „nu semnează pentru că sunt dezamăgiți”:
Claudiu Crăciun: Este un răspuns pe care îl primim des: <<sunt apolitic>> și cu asta te poți lupta foarte greu, pentru că nu ai decât 5-10 secunde pentru o interacțiune. Eu la facultate vorbesc despre apolitism câte un semestru întreg. Pe stradă, cât poți să faci? Dar cel mai bun mesaj este faptul că ești acolo printre oameni, că vorbești… chiar și gestul de a semna este un antidot la apolitism.
Cui se adresează platforma Demos?
Ionuț Tudor: Vedem o schimbare la nivelul societății, în sensul că este nevoie de a contrabalansa această creștere a partidelor și a alianțelor de dreapta. Spectrul stângii, în special o stânga progresistă, pro-europeană, lipsește cu desăvârșire în România. A pune problema unui „public țintă” înseamnă a opera cu un soi de reducționism de care nu cred că e cazul. Noi suntem un partid generalist: toate măsurile pe care noi le-am gândit prin programul politic, încă de la început din 2016, vizează toate categoriile de persoane.
Există un avânt consistent și semnificativ al schimbării. De pildă, un studiu al FES (Friedrich-Ebert-Stiftung) cu privire la valorile progresiste din societatea românească. Constatăm faptul că mai bine de jumătate dintre români, întrebați cu privire la valorile lor, fără să fie nominalizate ca fiind <<de stânga>> sau <<de dreapta>>, indică faptul că doresc protecție socială, doresc un stat puternic, doresc stat social, sunt mai toleranți decât pare la prima vedere; adică valori ale stângii moderne, progresiste, la care noi aderăm(…) societatea dorește o contrabalansare a individualismului, a unor politici dominate doar de ideea de a face economia „să fie bine”; dar oamenii? Sacrificăm oamenii invocând economia. Am făcut acest lucru mult timp și au plecat milioane de români din țară.
Demos în CGMB
Reprezentanții Demos susțin că își doresc să vină cu soluții inovative la problemele moderne și dinamice ale prezentului: „Trebuie să recunoaștem că societatea românească duce lipsă de imaginație politică, bazându-se pe niște soluții învechite”, spune secretarul general.
Claudiu Crăciun: Pentru noi, pariul acestor alegeri locale este să ne adresăm acestor probabil 2 milioane de persoane (n.r.: populația cu drept de vot, cei fără viză de flotant, locuitorii Ilfovului legați de București) cu un program politic care trece de țevi, borduri, infrastructuri. Administrația locală este încă în paradigma asta.
Claudiu Crăciun susține că autoritățile locale „ori se fac că nu au responsabilități, ori nu și-au dezvoltat rețelele” necesare pentru implementarea unor politici îndreptate către comunitate.
Claudiu Crăciu: Vrem să intrăm foarte dur în ceea ce înseamnă politică socială. Aici, de fapt, autoritățile locale vor să scape de responsabilități și subcontractează, către entități private, iar pe drum se pierde responsabilitatea și protecția persoanelor vulnerabile. Vezi „azilele groazei”. Și pe noi ne doare mult acest lucru.
Care este strategia pentru a vă impune în ședințele de Consiliu?
Claudiu Crăciu: Dacă intri în Consiliu ai acolo un vot, ai o voce, poți să promovezi niște proiecte. Nu cred că un primar, orice primar ar fi el, poate să-ți refuze, în patru ani de mandat, chiar tot. Mi-e greu să cred asta. Adică nu cred că e nimeni atât de absurd încât să refuze niște idei bune, cu niște avantaje clare pentru niște oameni, pentru sănătate sau pentru traiul oamenilor în comun. Ne bazăm pe raționalitatea primarilor, oricare ar fi ei.
Ionuț Tudor: Nu venim cu SF-uri, nu sunt lucruri pe care le-am inventat noi. Ne racordăm foarte puternic la spațiul vest-european, vedem tendințele de acolo și modul în care au funcționat acolo anumite lucruri, pe care le adaptăm în funcție de specificul românesc. Programul pentru București este unul adaptat, coerent și solid.
Având în vedere aceste aspecte, coroborat cu faptul că urmărim interesul general, pentru că aceasta este prioritatea zero, faptul a servi interesul general, tind să cred că suntem niște persoane care vor putea, prin dialog și diplomație, să susținem idei care să fie îmbrățișate și de alte persoane din alte formațiuni politice, dincolo de adeziuni ideologice sau considerente personale”.
Colaborarea cu alte partide
Membrii Demos vor vota orice proiect bun, indiferent de partidul care l-a propus și susținut, susțin cei doi reprezentanți. De asemenea, partidul este deschis „colaborării punctuale” cu orice partid, atâta timp cât respectă criteriile pe care le impune propriilor membrii: „Dacă noi intern am stabilit aceste criterii vă dați seama că orice înțelegere posibilă cu o altă formație politică trebuie să se încadreze în acești parametri, de la care nu vom face rabat”, spune secretarul general Ionuț Tudor.
Printre aceste criterii se numără absența problemelor de integritate, lipsa condamnărilor la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, să nu fii participat în activități cu servicii secrete și „nu mai spun de fapte de corupție, o limită de care nu se poate trece” adaugă secretarul general al partidului.
Diferența dintre PSD și Demos
Ionuț Tudor: În media, ideile de stânga sunt privite cu dezinteres, văzute, poate, ca o emanație a PSD-ului sau provenind din niște surse îndoielnice precum Rusia, în condițiile în care noi revendicăm spațiul european fără absolut nicio reticență, dar cu specificitate românească.
Claudiu Crăciun: Câte ore aveți la dispoziție? (râde) Părerea noastră este că PSD-ul, în ciuda puterii și a forței pe care o are, nu și-a îndeplinit rolul istoric pe care-l avea în timpul tranziției, și anume să protejeze cu adevărat categoriile cele mai vulnerabile să creeze o politică socială reală în România și să ofere și instrumentele economice pentru o societate mai echitabilă. Aveau puterea asta. Încă o au, și nu o fac. De ce nu o fac? Nu știu. Ar trebui iarăși niște ani de cercetare să răspundă la întrebarea asta.
Este un mare eșec. Cu toate că PSD-ul a fost și rămâne cel mai mare partid din România, avem cea mai mare migrație din Europa, dintr-o țară care nu este în război. Ce ne spune asta despre un partid de stânga care a fost la guvernare două treimi din perioada asta?
Scurt istoric
Platforma Demos a fost înființată în 2015, și-a lansat Manifestul în 2016 și în 2018 și-a înregistrat un partid, Partidul Demos. Acesta este „un nou partid cu orientare de centru stânga, progresistă și ecologistă”,spune Crăciun.
Aceasta ar fi a patra tentativă a partidului de a a atinge pragul necesar de semnături pentru validarea candidaturii. Ultima oară a fost în 2020, tot pentru CGMB. În 2019, aceștia nu au atins nici pragul pentru prezidențiale, strângând în jur de 13.000 de semnături, și nici pragul minim de semnături pentru Parlamentul European.
CITEȘTE ȘI
