Primăria Municipiului București (PMB) va semna un protocol de colaborare cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB) pentru implementarea “Hub-ului Mobilitate si management urban”, proiect de peste 4 milioane de euro, aprobat de consilierii generali încă din 2022.
Protocolul de colaborare va ajunge pe masa Consiliului General al Municipiului București (CGMB) în şedinţa de joi, 29 februarie. Proiectul hub-ului de mobilitate și management urban a fost aprobat în urmă cu doi ani când PMB a atras fonduri nerambursabile de aproape 6 milioane de lei pentru implementare.
Scopul acestuia este „digitalizarea serviciilor de management urban și mobilitate urbană în vederea creșterii eficientizării proceselor decizionale la nivelul administrației publice locale”, se arată în proiectul de hotărâre.
Practic, primăria promite să înființeze o „bază de date integrată și accesibilă atât cetățenilor, cât și instituțiilor publice” care să cuprindă informații relevante pentru mobilitate și management urban.
Toate aceste date colectate si gestionate formează Banca de date urbană: de la înregistrarea proprietăților, a adreselor poștale, emiterea de autorizații de construcții, supravegherea utilităților publice până la inspecții de teren și protejarea mediului.
Citat din Proiectul de Hotărâre
Inițial, Baza de Date Urbană a Capitalei a fost realizată în 2005, adică în urmă cu aproape 20 de ani. Din această cauză, „componenta hardware este depășită din punct de vedere moral și tehnologic, iar structura de date nu mai reflectă nevoile managementului urban actual”, potrivit notei de fundamentare.
De asemenea, investiția presupune și „informarea şi implicarea cetăţenilor în procesul decizional prin intermediul unei platforme de comunicare”. PMB promite și susținerea inițiativelor cetățenești referitoare la dezvoltarea urbană durabilă. Clădirea din str. I. C. Brătianu, nr. 10 este spațiul propus pentru amenajarea hubu-ului. Aceasta ar trebui să fie deschisă și cetățenilor, pentru „dezbateri și consultare participativă a diferitelor proiecte”.
Obiectivele hubului de mobilitate și management urban:
- Actualizarea și operaționalizarea bazei de date urbane a Municipiului București;
- Realizarea unui platforme de date deschise în domeniul mobilității urbane și urbanism;
- Realizarea și punerea în funcțiune a unei platforme pentru comunicarea cu cetățenii și formarea inițiativelor;
- Realizarea și punerea în functiune a unei platforme de servicii publice urbanistice;
- Amenajare și dotare Hub Mobilitate și Management Urban
Încă din octombrie 2022, primăria a depus o cerere prin PNRR. În urma aprobării acesteia, contractul cu Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a fost semnat în mai 2023, iar PMB a obținut 5,85 milioane lei pentru implementarea proiectului. Primăria are la dispoziție trei ani de la semnarea contractului pentru a duce proiectul la bun sfârșit.
Valoarea totală a proiectului depășește 19.7 milioane de lei, adică puțin peste 4 milioane de euro, potrivit cursului valutar de la acea vreme. Majoritatea banilor vor fi folosiți pentru echipamente şi software sau pentru lucrări de amenajări interioare şi dotare cu mobilier.
Capitala proiectelor de mobilitate urbană
În ciuda numeroaselor strategii de dezvoltare și mobilitate urbană, atât poluarea, cât și traficul rămân probleme constante în viețile bucureștenilor. Spre exemplu, din 1999 până în 2017, cel mai important nod rutier al României a avut parte de șase planuri dedicate transportului:
- Planul Director Extins al Transportului Urban în Municipiul București și aria sa metropolitană, elaborat de Agenția Japoneză pentru Colaborare Internațională (JICA) în anul 1999;
- Planul Urbanistic General al Municipiului București – elaborat în anul 2000;
- Master Planul de Transport al Bucureștiului – elaborat în anul 2007 (actualizarea JICA);
- Conceptul Strategic București 2035 – elaborat în anul 2011;
- Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) – elaborat în perioada 2010-2012;
- Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul București – elaborat în anul 2016.
Din proiectele de infrastructură mare cuprinse în aceste documente, foarte puține au fost implementate. Mai mult, parte dintre ele nu au fost duse la bun sfârșit în orizonturile de timp stabilite, lucru care a atras după sine efecte puternic negative asupra traficului din Municipiul București. Mediul înconjurător, economia, și, per total, calitatea vieții populației au avut de suferit în tot acest timp.
CITEȘTE ȘI:
- Război pe poluare între Garda de Mediu şi Primăria Capitalei. Amendă de 150.000 de lei, contestată de Nicuşor Dan
- Poluarea în Capitală｜Comparație între 2023 și anii precedenți
- București, capitala proiectelor de mobilitate urbană. Șase planuri majore și zeci de idei compromise sau abandonate în ultimii 17 de ani
- Nicușor Dan, în inspecție la un șantier ilegal: „Am ajuns bătaia de joc a unor privați”
