Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 22 November 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainMediuPrimărie

Reparaţii la cuva lacului din Cişmigiu. Astfel de lucrări capitale nu se mai făcuseră de mai bine de jumătate de secol

584
FOTO: FB / Iniţiativa Civică Cişmigiu

Au început reparaţiile la albia lacului Cişmigiu. Utilajele Trustului de Clădiri Metropolitane Bucureşti au dat startul lucrărilor, iar primarul general Nicuşor Dan spune că totul va fi gata până la începutul lunii mai. Ultima dată fuseseră făcute lucrări de reparaţii curente în 2006, dar reparaţii capitale nu mai fuseseră executate din 1970.

Conform directorului Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), Corina Bega, lucrările sunt de trei tipuri, pe aproximativ o treime din suprafaţa de 29.500 de metri pătraţi ai albiei lacului:

  • reparaţii tip plombări – 3600 m2
  • reparaţii locale: îndepărtarea suprafaţei de ciment, refacerea stratului-suport şi turnarea unei suprafaţe noi – 5722 m2
  • reparaţii ale fisurilor în malurile lacului – 368 metri liniari

Primarul general Nicuşor Dan a postat un filmuleţ în care dă asigurări că aceste lucrări vor fi terminate până la 1 Mai. Există, totuşi, o mică posibilitate ca termenul să nu fie respectat, dar aceasta este deja luată în calcul de autorităţi, care au pregătit planul B.

La 1 Mai lacul va fi plin cu apă, asta vă pot spune cu certitudine şi în cazul în care nu reuşim să finalizăm tot, în toamnă când se va goli din noul lacul pentru a putea deschide patinoarul în perioada iernii, în acea perioadă se vor finaliza lucrările care nu au apucat să se facă acum, în perioada aceasta. Dar ei ne-au asigurat că, până la 1 Mai, va fi totul gata. Numai că ştiţi cum e, pe şantier mai apar şi lucruri neprevăzute.

directorul ALPAB, corina bega

Cuva a trecut prin reparaţii capitale între anii 1947-1950 şi, de asemenea, a mai fost consolidată în 1970. Ultima dată când s-a umblat la ea a fost în 2006, dar atunci au fost doar reparaţii curente, pe anumite suprafeţe.

Controversa maşinilor din parc

Odată cu începerea lucrărilor, reprezentanţii Iniţiativei Civice Cişmigiu au postat pe Facebook că sunt indignaţi de faptul că parcul a devenit parcare pentru maşinile celor de la Trustul de Clădiri Metropolitane.

Directoarea Corina Bega explică faptul că, foarte curând, va fi parafat un acord pentru reparaţia aleilor din parcul Cişmigiu, iar accesul maşinilor, precum şi al utilajelor grele pe aleile pietonale era oportun acum, nu mai târziu.

Pentru cuvă este nevoie să vină utilaje grele, care afectează aleile, pentru că nu au fost gândite pentru trafic greu. Ştiind că urmează să începem aceste reparaţii integral, în tot parcul, pe toate suprafeţele – unde e piatră cubică, reparăm piatră cubică, unde e piatră naturală, reparăm piatră naturală, unde e asfalt, reparăm asfalt – cu alte cuvinte, se decopertează, după care refacem. Sigur că toate lucrările se vor face într-un mod deosebit, ca să nu afectăm rădăcinile arborilor, pentru că în Cişmigiu avem mulţi arbori seculari. Da, intră multe maşini, pentru că acum e momentul să intre, după aia nu mai e, că vom repara toate aleile.

directorul ALPAB, corina bega

Un strop de istorie

Prin 1779, Alexandru Ipsilanti, domnitorul Ţării Româneşti, a poruncit construirea a două cişmele în Bucureşti. Una dintre acele cişmele a fost făcută în această zonă a oraşului (pe locul în care astăzi se află grădina dinspre strada Ştirbei Vodă), unde la acea vreme se afla o dumbravă cu un lac format din izvoare naturale. În vecinătatea acestei cişmele şi-a construit o casă Dumitru Siulgi-başa, şeful lucrărilor peste cişmelele oraşului, numit „marele cişmegiu”, principala lui sarcină fiind supravegherea curgerii apelor. Ca urmare a construirii cişmelei, în zonă se formează o baltă insalubră, care în folclorul urban a fost numită „lacul lui Dura Neguțătorul”. Treptat, denumirea aceasta este înlocuită cu „Lacul Cișmegiului” (sursa: AICI).

CITEŞTE ŞI:

scris de

Ionuț Lepa

Editor BdB. Paisprezece ani de experienţă în lumea televiziunii - ca reporter, redactor, editor şi producător executiv. Bucureştiul şi zona metropolitană înseamnă câteva milioane de oameni care au nevoie de informaţie corectă, pentru activităţile de zi cu zi, dar şi pentru a şti să voteze corect. Cu acest crez m-am alăturat echipei Buletin de Bucureşti şi am făcut un "leap of faith" în lumea online-ului. Dincolo de platforma de comunicare, cred în presa fără imixtiuni de orice natură în politica editorială.

pe același subiect