Toate localitățile din România sunt obligate, prin lege, sa aibă un cadastru verde prin care primăriile pot să urmărească evoluția arborilor de pe teritoriul lor. La București, pe lângă faptul că Registrul Verde nu este actualizat, din el lipsesc date și nu cuprinde toate informațiile necesare pentru protejarea arborilor, susțin specialiștii.
La două săptămâni după aderarea la Uniunea Europeană, Parlamentul adoptă pe 15 ianuarie o lege privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor.
Actul normativ obligă primăriile ca, printre altele, să înființeze asa-numitele Registre Verzi, adică programe informatice, care sa prelucreze date culese din teren, după modelul softurilor folosite în contabilitate.
Potrivit normelor tehnice pentru elaborarea lor, registrele trebuie “să determine o bună gestionare a potențialului spațiilor verzi cu implicații asupra siguranței și calității vieții, asigurând crearea unui sistem de monitorizare […], în vederea asigurării calității factorilor de mediu și stării de sănătate a populației”.
De asemenea, prin sistemul informatic trebuie ținută o evidență a tuturor actelor care au efecte asupra stării spațiului verde. Aici intră documentațiile de urbanism, autorizațiile de construire, avizele de tăiere și întreținere a arborilor, documentele de control și de stabilire a contravențiilor în domeniul protecției mediului.
Mai mult, Registrul Verde trebuie să mai centralizeze amplasamentul, specia, diametrul, înălțimea, starea de viabilitate, să evalueze gradul de întreținere al fiecărui arbore, care, în cele din urmă, trebuie să primească și un număr unic de identificare.
“Trecut-au ani și ani de-atunci”
Abia la sfârșitul lui 2009, municipalitatea reușește să încheie un contract de execuție pentru “Cadastrul Verde al Capitalei” sau, pe scurt, “RegVer”.
Licitația este câștigată de consorțiul de firme SC Theotop SRL, SC Blominfo Geonet SRL, SC Geoter Proiect SRL și SC Cornel&Cornel Topoexim SRL pentru aproximativ două milioane de euro iar termenul de livrare este 30 iunie 2011.
“Noi am făcut practic un sistem geografic informatic. Problema e că am realizat lucrarea într-un anumit program iar primăria a avut un alt program cu care a importat datele noastre iar în cele din urma acestea nu au mai avut aceeași consistență. În 2014 am mai câștigat o licitație pentru actualizarea bazei de date dar contractul nu a mai fost dus bun sfârșit din cauză că a fost reziliat de comun acord”, explică pentru Buletin de București directorul general al Topoexim S.R.L., Cornel Paunescu.
Registrul petelor albe
Astfel, Registrul Verde al Capitalei care poate fi accesat aici a rămas cu aceeași interfața ca acum 10 ani. Mai mult, Buletin de Bucuresti a descoperit sincope majore între realitatea din teren și cea din programul municipalității.
Spre exemplu, ulmii din zona Universitate prezentați în primul episod al seriei Marea Mutilare a Arborilor din București, nici măcar nu există în RegVer. Mai mult, tot în zona centrală, vizavi de Guvern, mai mulți arbori, plantați odată cu sistematizarea zonei, lipsesc la randul lor.
“În primul rand, în Registrul Verde, nu ar fi trebuit să fie reprezentări cu arbori, pentru că generează o imagine aglomerată. De regulă reprezentările se fac cu cercuri de aceeași dimensiune și culori diferite. Din cunoștințele mele, programul nu a mai fost actualizat din 2014”, explică președintele Asociației Peisagiștilor din România, Diana Culescu.
Întrebat despre personalul calificat în domeniul horticulturii pe care l-a avut la dispoziție consorțiul de firme care a câștigat licitația din 2011, directorul Topoexim a explicat că s-a folosit resursa umană de la Universitatea de Agronomie.
“Practic noi am măsurat fiecare copac în parte. Am avut angajați studenți care au avut la dispoziție câte un catalog cu speciile din București. Unde erau probleme se făceau poze la frunză sau la scoarță[ pentru a putea fi identificat ulterior de specialiști. Dar marea majoritate au fost într-un eșantion de 10 specii de arbori. Am lucrat cu studenți care aveau habar, profesioniști în devenire”, punctează Cornel Păunescu.
Arborele, necunoscuta din ecuația poluării
Un Registru Verde funcțional asigură practic trasabilitatea unui arbore în spațiul urban. Este vorba despre informații precum data plantării, când au fost făcute intervențiile asupra lui și de către cine, ce tratamente au fost aplicate și care este raza rădăcinilor. Acest ultim aspect trebuie avut în vedere atunci când se aprobă lucrările edilitare.
Mai mult, programe informatice mult mai performante calculează inclusiv așa-numitele eco-beneficii. Aceste date pot fi utile în studiile privind impactul poluării asupra sănătății umane.
“Există module pentru astfel de registre prin care se pot administra devize pentru a verifica cine anume, sau ce firma a făcut intervenții asupra unui arbore. Până la urmă vorbim de chestiuni care țin de sănătatea publică. Așa pot fi urmărite și contractele pentru întreținerea arborilor, și mai ales, actele adiționale. Ca să nu mai vorbesc de verificările privind oamenii de specialitate din firma respectivă sau calculele privind cantitățile de poluanți”, conchide Diana Culescu.
Buletin de București a înaintat o solicitare scrisă Primăriei Generale a Capitalei cu privire la planurile care există pentru actualizarea Registrului Verde. Când vom primi răspunsul, îl vom publica deîndată.
Editor: Oana Despa
Sursă cover: Cătălin Doscaș
